Generalul Ben Hodges, despre acțiunile lui Trump în privința Ucrainei: „Nu avea de gând să sprijine. Era pe deplin previzibil”

Generalul-locotenent în retragere al Armatei SUA, Ben Hodges, l-a acuzat pe președintele Donald Trump că subminează în mod deliberat capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva Rusiei, afirmând că acțiunile administrației erau „pe deplin previzibile”, relatează Euronews.

„Nu avea de gând să sprijine niciodată Ucraina și urma să ia partea Rusiei; toate semnele indicau acest lucru”, a declarat Hodges pentru sursa citată. „Nu am încredere că această administrație va fi sinceră în privința relațiilor sale cu Rusia, fie că sunt în favoarea sau împotriva Ucrainei”, a declarat el într-un interviu acordat de la domiciliul său din Frankfurt. „Ceea ce a făcut el Ucrainei era pe deplin previzibil”.

Hodges consideră că deciziile recente ale SUA, care restricționează capacitatea de apărare a Ucrainei și capacitatea acesteia de a răspunde la bombardamentele rusești, au scopul de a exercita presiuni asupra Kievului pentru ca acesta să cedeze teritoriu în schimbul încetării războiului.

„Acesta a fost obiectivul Administrației încă de la început, când secretarul de stat al SUA, Rubio, a declarat, în primele săptămâni de la preluarea mandatului, că Ucraina va trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a pune capăt războiului, de parcă ar fi fost vorba de o tranzacție imobiliară în Manhattan”, a spus el.

În ultimele zile, președintele SUA a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești de motorină, ca parte a răspunsului său militar la invazia pe scară largă a Kremlinului. Guvernul ucrainean a declarat că ar fi de acord cu acest lucru dacă Rusia ar înceta, la rândul său, să atace infrastructura energetică ucraineană. Kremlinul a refuzat.

„Acțiunile sale au consecințe concrete”

Trump a renunțat, de asemenea, la noile sancțiuni împotriva Rusiei, susținute de ambele partide, cu doar câteva zile înainte ca acestea să intre în vigoare. Măsurile, care fac parte din așa-numita Legea Lindsey Graham, numită astfel după regretatul senator republican, includeau tarife pentru principalii cumpărători de petrol rusesc.

De atunci, Ucraina nu a mai putut accesa sistemul Starlink, deținut de Elon Musk, dar controlat de SUA. Armata ucraineană îl folosește pentru a intercepta drone cu reacție, adesea aparate de tip Shahed, de origine iraniană.

Președintele ucrainean a declarat că armata are acces limitat la aceste drone atunci când viteza depășește 161 km/h, ceea ce înseamnă că nu mai poate intercepta aceste drone letale. În cadrul unei declarații adresate jurnaliștilor la Bruxelles săptămâna trecută, Zelenski a descris situația drept „dureroasă”, subliniind pierderile de vieți omenești cauzate de restricții.

Trump a cerut, de asemenea, organizarea de alegeri în Ucraina și înlocuirea lui Zelenski. El a atribuit creșterea prețurilor la motorină atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda creșterii bruște a prețurilor la energie în urma atacurilor SUA și ale Israelului asupra Iranului din luna februarie.

Perturbările rezultate în traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, au sporit presiunea asupra piețelor energetice. 

Washingtonul a fost, de asemenea, supus unei analize amănunțite în legătură cu livrarea către Ucraina a rachetelor de interceptare din sistemul de apărare aeriană Patriot, care au fost finanțate de țările europene. În cadrul Listei de necesități prioritare pentru Ucraina (PURL) a NATO, aliații europeni și Canada achiziționează arme și sisteme de interceptare fabricate în SUA pentru Ucraina.

Cu toate acestea, penuria globală de sisteme Patriot a complicat eforturile de reaprovizionare a sistemelor de apărare ale Kievului, stocurile americane fiind supuse unei presiuni crescute ca urmare a operațiunilor militare din Iran.

Un oficial al NATO a declarat pentru Euronews că livrările PURL continuă, dar a refuzat să facă comentarii specifice cu privire la livrările de sisteme Patriot.

Hodges s-a arătat pesimist în ceea ce privește perspectiva unei soluții între Washington și Kiev, susținând că impasul reflectă o alegere politică deliberată.

„Nici vorbă ca administrația să furnizeze [sisteme de apărare] Patriot”, a adăugat el. „Ba chiar împiedică alte țări să furnizeze astfel de sisteme către Kiev”, a declarat Hodges.

Zelenski a mai afirmat că livrarea rachetelor de interceptare Patriot este întârziată, în ciuda importanței acestor sisteme în apărarea împotriva anumitor atacuri cu rachete rusești. „În acest moment, un nou pachet de rachete așteaptă încă semnătura domnului Hegseth”, a declarat liderul de la Kiev marți.

Partenerii europeni așteaptă, de asemenea, aprobarea Statelor Unite pentru a transfera rachete de interceptare Patriot din propriile stocuri către Ucraina, a declarat Zelenski într-un interviu acordat unui ziar italian.

„Măsurile luate de administrație în ceea ce privește rachetele interceptoare Patriot și informațiile de securitate au toate scopul de a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte un rezultat dezastruos, prin care Ucraina ar fi nevoită să consimtă ca Rusia să păstreze ceea ce a cucerit și, poate, chiar mai mult”, a declarat Hodges.

„Ceea ce este îngrozitor în ceea ce face Trump este faptul că acțiunile sale au consecințe concrete, de viață și de moarte, pentru ucraineni”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a activat în timpul primei administrații Trump.

Avertismentul lansat de Hodges și Volker

Atât Hodges, cât și Volker susțin că țările europene trebuie să reacționeze mai ferm la agresiunea hibridă a Rusiei. Aceștia avertizează că, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin va considera că Washingtonul este de partea Moscovei, Kremlinul ar putea fi încurajat să-și intensifice atacurile.

Țările membre ale NATO s-au confruntat cu o serie de așa-numite incidente din „zona gri”, printre care incursiuni ale dronelor, sabotaje și incendii provocate. Cu toate acestea, guvernele europene s-au arătat reticente în a atribui în mod oficial responsabilitatea Moscovei. Germania și Estonia se numără printre țările care abia recent au acuzat Rusia de anumite incidente.

Hodges susține că guvernele europene trebuie să recunoască de fiecare dată Rusia ca agresor și să impună sancțiuni pentru atacuri. El a sugerat ca țările europene să captureze navele din „flota fantomă” rusă care operează în Marea Neagră, ca răspuns la astfel de incidente. De asemenea, a solicitat încetarea eliberării vizelor pentru cetățenii ruși care intră în UE și a îndemnat guvernele europene să reconsidere utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina.

Europa trebuie să transmită Rusiei mesajul că „de fiecare dată când se produce un incident, vom confisca o navă din flota fantomă aflată în Marea Neagră”, a declarat Hodges. „Și cum naiba reușesc rușii să obțină în continuare vize pentru a se deplasa prin Europa?”, a întrebat el.

Deși mai multe guverne din UE sunt de acord că activele rusești înghețate ar putea servi atât ca despăgubire pentru pagubele provocate de război, cât și ca sancțiune pentru crimele de război și agresiunea Rusiei, guvernul belgian continuă să se opună măsurilor de utilizare a acestor active fără garanții suficiente împotriva riscurilor financiare și juridice.

Aproximativ 180 de miliarde de euro sunt depozitate la Euroclear, un registru belgian, ceea ce reprezintă marea majoritate din suma totală de aproximativ 220 de miliarde de euro.

Hodges a declarat că refuzul Belgiei de a-și schimba poziția în această chestiune este „inacceptabil”. „Este inacceptabil ca țara care găzduiește NATO și UE să fie atât de reticentă în a deschide ușa către una dintre cele mai bune măsuri pe care le putem lua pentru a sprijini Ucraina”, a afirmat el.

Volker, care a ocupat și funcția de trimis special al SUA pentru Ucraina în timpul primului mandat al lui Trump, a afirmat că Europa trebuie să elaboreze un „Plan B” pentru securitatea sa, pe măsură ce relațiile dintre Washington și Moscova se schimbă.

De zeci de ani, arhitectura de securitate a Europei s-a bazat în mare măsură pe Statele Unite. Volker a afirmat că ar putea fi necesar un nou acord între țările europene și alți aliați, după modelul Coaliției de Voință, pentru a apăra continentul.

Europa trebuie să „înceapă să riposteze la atacurile hibride, altfel unul dintre acestea va duce la o escaladare majoră”, a afirmat Volker, avertizând că Putin ar putea fi încurajat de relația sa cu Trump.

Guvernele europene ar trebui, de asemenea, să precizeze clar că orice aeronavă sau dronă care ar pătrunde ilegal în spațiul aerian al NATO ar fi interceptată, a afirmat Volker.

El a adăugat că Rusia ar trebui să fie trasă la răspundere în cazul în care astfel de incidente ar provoca victime în rândul civililor.

Citește și: 

Amenințare pe față: Kremlinul a transmis Germaniei, după sabotajul de la aeroportul din Leipzig, că acesta nu va fi ultimul atac (WSJ)

Apropierea lui Trump față de Putin stârnește indignare în Europa, dar nu suficient încât să determine o distanțare de SUA

Editor : A.M.G.