Clădirea Muzeului Naţional de Istorie, monument istoric, va fi restaurată și consolidată. Lucrările vor fi de durată

Cu peste 17 milioane de obiecte, inclusiv colecţia filatelică, patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, este pregătit în cutii să fie mutat într-un depozit, urmând ca monumentul istoric din Calea Victoriei să intre în proces de restaurare şi consolidare, lucrări care vor dura 5 ani, au anunţat luni autorităţile, la sediul muzeului. Imobilul este în clasa I şi II de risc seismic iar proiectul prevede o extindere, în curtea interioară.

„Suntem într-unul dintre cele mai importante muzee din Europa, care conţine piese de valoare universală, aşa că trebuie să reuşim împreună să mutăm patrimoniul, pentru că altfel nu se poate reconsolida muzeul, dar şi să-l reconsolidăm şi să-l lăsăm generaţiilor viitoare. În fond, este istoria noastră”, a declarat Ioana Ciocan, ministrul Culturii.

„Îmi iau angajamentul că voi sprijini acest demers”, a anunţat luni Marian Neacşu, prim-vicepremier, referindu-se la susţinerea restaurării şi reabilitării clădirii Muzeului Naţional de Istorie a României. 

Potrivit lui Ştefan Trîmbaciu, directorul Unităţii de Management de Proiectului, „suntem într-o etapă avansată a studiului de fezabilitate, aşa cum se numeşte el pentru clădiri - DALI. Proiectul este finalizat şi în acest moment primeşte ultimele avize: avizul de incendiu, avizele de securitate, avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Până la sfârşitul anului vrem să avem aprobarea de Guvern a valorii indicatorilor tehnico-economice, iar anul viitor este dedicat licitaţiilor şi semnării contractului pentru faza finală a proiectării şi execuţia lucrurilor la Muzeul Naţional de Istorie”. 

Acesta a adăugat că lucrările vor dura aproximativ 5 ani.

„Dacă anul viitor se încheie contractul, înseamnă că la începutul lui 2028 încep efectiv lucrările. Până atunci trebuie să mutăm tot patrimoniul, care este în marea lui majoritate, aşa cum mi-a povestit domnul director, ambalat şi pregătit pentru mutare. În acest moment am identificat mai multe variante pentru construirea unui depozit adaptat nevoilor Muzeului Naţional de Istorie, depozit care se va face anul viitor, astfel încât să putem să mutăm patrimoniul înainte de a începe lucrurile. Deci, practic, acesta este planul. O să vă ţin la cure cu fiecare etapă pe care o să avem. Vă invit să vedeţi proiectul pe care, odată ce vom avea aprobat finalul, o să-l dăm publicităţii, pentru că va fi cel mai frumos muzeu din România şi probabil şi cel mai vizitat”.

Expoziţii pe perioada lucrărilor de restaurare

Publicul va putea vedea obiectele de patrimoniu şi în perioada de restaurare, a dat asigurări directorul Cornel Ilie. „Cu siguranţă, pe perioada restaurării muzeului, patrimoniul acestei instituţii va fi prezentat şi va fi disponibil publicului. Sigur, nu tot patrimoniul, nu poate la modul la care este acum, dar vom avea un spaţiu sau mai multe spaţii în care vom avea expoziţii în care îl vom prezenta publicului”. 

Cele mai mari probleme ale clădirii sunt structurale

Arhitectul Mircea Căpăţână, şeful de proiect care se preocupă de elaborarea studiului de fezabilitate, a oferit presei mai multe detalii privind reamenajarea şi consolidarea MNIR.

„Este o clădire care e construită acum mai bine de 100 de ani şi care nu a fost reparată major, cu peste 40.000 metri pătraţi suprafaţă desfăşurată. Ultimele intervenţii ample au fost în anii '70, în momentul în care a devenit Muzeul Naţional de Istorie. A mai fost o tentativă de consolidare, destul de recent, în anii 2000, dar care a fost abandonată, lucrurile fiind întrerupte. Problemele cele mai mari sunt structurale, dar şi funcţionale, pentru că este o clădire care nu a fost gândită să adăpostească toate obiectele de patrimoniu, nu are toate sistemele de siguranţă, nu are toate sistemele de incendiu şi provocarea cea mai mare a fost acest corp central, care în prezent adăposteşte baza copiei Columnei lui Traian, un element foarte important. Această copie a Coloanei este una mult mai fidelă decât originalul, având nişte detalii care în original nu se mai păstrează”, a detaliat Mircea Căpăţână.

„Înainte de construirea Casei Poporului era cea mai mare clădire din Bucureşti. Este o clădire care şi la momentul construcţiei a consumat enorm de multe resurse, iar acum provocarea este să estimăm foarte bine toate costurile, pentru că este un proiect extrem de complex. Clădirea trebuie şi consolidată, trebuie şi adaptată, trebuie şi înlocuită acest corp central cu un alt corp cu arhitectură ceva mai contemporană. Trebuie să existe toate facilităţile unui muzeu cu care să fim competitivi la nivel regional, dar şi la nivel internaţional. Pentru că toate statele lumii îşi construiesc muzee naţionale iar noi, din păcate, nu am ajuns să avem Muzeul Naţional de Historie la adevăraturi standarde. Costurile nu sunt deloc puţine”, a punctat proiectantul.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a redeschide curtea interioară

Se lucrează de mai bine de un an la acest proiect. „Amenajarea muzeului este mult mai complexă într-o clădire existentă decât într-o clădire nouă. Deci noi trebuie să încercăm să includem toate exponatele şi toate amenajările într-o construcţie care are anumite constrângeri”, a subliniat specialistul.

„Sperăm ca anul acesta să reuşim să trecem prin toate avizele posibile de acest proiect. În momentul de faţă mai avem de primit doar avizul inspectoratului pentru situaţie de urgenţă, pentru partea de securitate la incendiu şi pentru partea de apărare civilă. Pentru că avem şi un adăpost care funcţionată la un moment dat de construcţion, care trebuie relocat şi adus la standarde. Acel adăpost pe care l-am proiectat urmează să adăpostească pe timp de face şi un depozit de zi pentru muzeu. După care o să urmeze partea de obţinerea finanţării. Deci partea de avize de la Ministerul Culturii, Comisiei tehnico-economice şi partea de avize de la Guvern”. 

Unul dintre obiectivele importante ale proiectului este de a redeschide curtea interioară. 

„Actualul corp, de formă pătrată, care a fost construit în anii 1970, va fi înlocuit cu un alt corp, care va avea dimensiuni mai reduse în plan, dar mai ridicat, pentru a degaja şi curtea interioară. Pentru că această curte interioară, în momentul de faţă, este un spaţiu rezidual, nu este folosită pentru activităţi culturale, nu are calităţilor unui spaţiu public. Şi această curte este gândită tocmai pentru a relaţiona muzeul cu Centrul istoric. Pentru că unul dintre importantele obiective ale proiectului este de a asigura un acces şi dinspre Centrul istoric. Şi tocmai pentru acest motiv încercăm să redeschidem curtea, care să devină o a doua cale de acces în interiorul muzeului. Şi atunci mai mulţi vizitatori. Deci da, o să facem şi o extindere şi destul de importantă”, a anunţat arhitectul.

„Banii pentru acest proiect sunt aprobaţi printr-un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Există. Anul viitor vom avea grijă, cu sprijul Guvernului, să prindem creditul de angajament în buget în aşa fel încă să putem să semnăm contractul, după care banii aceştia, sau suma care se va stabili în urma licitaţiei, va fi cheltuită, investită, în următorii 5 ani”, a precizat Ştefan Trîmbaciu, care a subliniat că „este un credit extern luat de România în nişte condiţii extrem de avantajoasă, returnabil după 20 de ani”. 

Editor : Liviu Cojan