Afecțiunea ginecologică pe care multe femei o pot avea fără să știe. Cum se depistează și în ce cazuri afectează fertilitatea

Chisturile ovariene pot varia de la formațiuni benigne, care dispar spontan, până la afecțiuni ce necesită tratament specializat. Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilității și reproducere umană asistată (FIV), a explicat pentru Digi24.ro care sunt principalele tipuri de chisturi ovariene, cum pot influența fertilitatea și când este necesară intervenția medicală.

Deși multe chisturi ovariene sunt asimptomatice, unele pot provoca dureri pelvine, dereglări menstruale și, în anumite cazuri, pot afecta fertilitatea.

Ce sunt chisturile ovariene

„Chisturile ovariene nu reprezintă o singură afecțiune ginecologică, ci o categorie largă de formațiuni cu origini, caracteristici și implicații medicale diferite.

Chisturile ovariene funcționale

Printre cele mai frecvente tipuri de chisturi ovariene se numără cele funcționale, asociate ovulației și fluctuațiilor hormonale și includ formele hemoragice și foliculare.

Chistul hemoragic apare, de regulă, după ovulație, când la nivelul ovarului se acumulează sânge, formând o cavitate cu conținut hemoragic. De cele mai multe ori, se resoarbe spontan până la următoarea menstruație, însă poate persista câteva săptămâni sau luni. În funcție de dimensiune și evoluție, poate provoca dureri pelvine sau de disconfort abdominal și poate necesita monitorizare ecografică.

Chistul folicular se formează atunci când foliculul ovarian dominant nu se rupe pentru a elibera ovulul, acumulând lichid. De regulă, această formațiune este benignă și se remite spontan, fără tratament specific.

Un posibil semn al apariției unui chist funcțional este modificarea ciclului menstrual. La femeile cu menstruații regulate, o întârziere neobișnuită sau absența acesteia poate indica o perturbare a ovulației. Totuși, aceste modificări nu confirmă prezența unui chist ovarian și necesită evaluare ginecologică pentru stabilirea cauzei.

Chisturile endometriozice: o manifestare a endometriozei

Chisturile endometriozice, numite și endometrioame ovariene, sunt asociate endometriozei, o afecțiune cronică în care țesut asemănător endometrului se dezvoltă în afara uterului. La nivel ecografic, acestea pot semăna cu chisturile hemoragice, însă se diferențiază prin aspect și evoluție.

Spre deosebire de chisturile funcționale, care se remit spontan, endometrioamele persistă, de regulă, și necesită evaluare ginecologică. În funcție de dimensiune, simptome și planurile reproductive ale pacientei, tratamentul poate include monitorizare, medicație sau intervenție chirurgicală.” , a explicat Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilității și reproducere umană asistată

De ce poate fi dificil de stabilit diagnosticul endometriozei

„Diagnosticul endometriozei poate fi dificil de stabilit din cauza caracterului heterogen al bolii și a diversității localizărilor pe care aceasta le poate avea. Atunci când afectarea nu este localizată la nivelul ovarelor, ci implică alte structuri pelvine, precum peritoneul sau țesuturile situate în afara acestuia, identificarea bolii poate deveni mai complexă. În schimb, prezența endometrioamelor ovariene poate facilita identificarea bolii prin ecografie.

Un alt aspect important este că durerea nu reprezintă un simptom obligatoriu al endometriozei. Deși afecțiunea este frecvent asociată cu dismenoreea (durerea menstruală), durerea din timpul ovulației sau cea pelvină cronică, intensitatea și prezența simptomelor pot varia considerabil de la o pacientă la alta. Prin urmare, absența durerii nu exclude endometrioza, iar evaluarea medicală trebuie să țină cont de particularitățile fiecărui caz.

Chistul dermoid

Chisturile dermoide, numite și teratoame chistice mature, sunt formațiuni ovariene care pot conține țesuturi precum piele, păr sau structuri dentare, dezvoltate din celule capabile să se diferențieze în mai multe tipuri de țesut.

Spre deosebire de chisturile funcționale, acestea nu dispar, de regulă, spontan. Diagnosticul se bazează pe evaluarea ginecologică și ecografică, iar conduita - monitorizare sau intervenție chirurgicală - se stabilește în funcție de dimensiune, aspect și particularitățile fiecărui caz.” , a adăugat specialistul

Sindromul ovarelor polichistice nu trebuie confundat cu chisturile ovariene

„O precizare importantă vizează sindromul ovarelor polichistice, o afecțiune frecvent confundată cu prezența chisturilor ovariene. În percepția publică, asocierea dintre termenii „chisturi” și „ovare” conduce adesea la această afecțiune, însă cele două noțiuni trebuie delimitate clar.

Deși denumirea poate sugera contrariul, sindromul ovarelor polichistice nu este o afecțiune caracterizată, în esență, prin prezența chisturilor ovariene. Este un sindrom complex, cu implicații hormonale și metabolice, întâlnit frecvent la femeile de vârstă reproductivă și considerat una dintre cele mai comune afecțiuni endocrine în această categorie de populație.

Denumirea sindromului, utilizată de aproape un secol, a contribuit la perpetuarea confuziei, deoarece nu reflectă pe deplin complexitatea mecanismelor care stau la baza afecțiunii. Aspectul ovarelor și prezența foliculilor vizibili ecografic nu sunt echivalente cu existența unor chisturi ovariene în sensul clinic obișnuit.”, a mai precizat Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie pentru Digi24.ro

Principalele semne și simptome care impun un consult ginecologic

„Modificările neobișnuite ale ciclului menstrual, în special întârzierea sau absența menstruației, precum și durerile pelvine acute sau persistente sunt motive pentru un consult ginecologic.

Aceste manifestări nu indică în mod obligatoriu prezența unui chist ovarian, însă necesită evaluare medicală pentru identificarea cauzei. De asemenea, absența simptomelor nu exclude existența unor formațiuni ovariene, motiv pentru care sunt importante controalele ginecologice periodice.

Ecografia transvaginală, esențială pentru evaluarea ovarelor

Endometrioza și chisturile endometriozice pot evolua și în absența durerii, motiv pentru care lipsa simptomelor nu exclude existența afecțiunii. În acest context, ecografia transvaginală permite examinarea detaliată a ovarelor și evaluarea dimensiunii, structurii și aspectului formațiunilor identificate. Investigația poate ajuta la diferențierea chisturilor funcționale de endometrioame și de alte formațiuni ovariene, în funcție de caracteristicile ecografice.

Ecografia transabdominală poate completa evaluarea, însă oferă, în general, imagini mai puțin detaliate ale ovarelor. Alegerea metodei depinde de contextul clinic și de particularitățile pacientei.” , a adăugat sursa Digi24.ro

Când necesită chisturile ovariene intervenție chirurgicală

„Indicația chirurgicală depinde de dimensiunea și aspectul chistului, evoluția acestuia, simptome și riscul de complicații, nu doar de tipul formațiunii. Chiar și un chist funcțional, care se remite de obicei spontan, poate necesita intervenție dacă se mărește sau provoacă complicații.

Decizia se stabilește individual, urmărind tratarea afecțiunii și conservarea, pe cât posibil, a țesutului ovarian sănătos.

Cum pot influența chisturile ovariene fertilitatea

Anumite tipuri de chisturi ovariene pot afecta fertilitatea, în special endometrioamele, asociate endometriozei. Acestea pot influența funcția ovariană prin afectarea țesutului ovarului și prin procesul inflamator asociat bolii, cu posibile efecte asupra calității ovocitelor și a mediului în care are loc fecundația și se dezvoltă embrionul.

Un alt aspect important este impactul intervențiilor chirurgicale asupra rezervei ovariene. Operațiile la nivelul ovarelor pot duce la pierderea unei părți din țesutul ovarian sănătos și, implicit, la diminuarea rezervei de ovocite.

Deoarece rezerva ovariană scade natural odată cu vârsta, evaluarea acesteia este importantă pentru stabilirea conduitei terapeutice, mai ales în cazul femeilor care își doresc o sarcină. Astfel, decizia de a opera un chist ovarian trebuie individualizată, ținând cont atât de caracteristicile formațiunii, cât și de potențialul reproductiv al pacientei.

Cunoașterea rezervei ovariene este importantă indiferent dacă o femeie își dorește sau nu copii.

O rezervă ovariană diminuată poate ridica suspiciunea unei insuficiențe ovariene premature, o afecțiune asociată cu pierderea funcției ovariene înainte de vârsta de 40 de ani. Totuși, rezerva ovariană nu poate prezice cu exactitate momentul instalării menopauzei, iar interpretarea rezultatelor trebuie făcută în context clinic.

Prin urmare, monitorizarea ginecologică și evaluarea individualizată a funcției ovariene pot contribui la identificarea timpurie a unor modificări și la planificarea adecvată a îngrijirii medicale.”, a mai adăugat medicul ginecolog

Tratamentul chisturilor ovariene, stabilit în funcție de tipul și evoluția formațiunii

„Tratamentul chisturilor ovariene poate include medicamente antiinflamatoare pentru ameliorarea durerii, terapie hormonală sau intervenție chirurgicală, în funcție de tipul formațiunii, simptome și evoluția acesteia.

Alegerea terapiei ține cont și de obiectivele reproductive ale pacientei, în special de dorința de a obține o sarcină, precum și de necesitatea monitorizării. Nu există un tratament universal pentru toate tipurile de chisturi ovariene, astfel că medicul ginecolog stabilește conduita în urma evaluării clinice și ecografice, adaptându-se particularităților fiecărui caz.” , a conchis Dr. Shadia Ateia, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată (FIV)