„Viața mea s-a schimbat”. Povestea unui tânăr din Pakistan care a ajuns să se înroleze în armata rusă și să fie trimis în Ucraina

Peter, un tânăr de 24 de ani din Pakistan, s-a mutat în Rusia în 2020 pentru a studia medicina. Patru ani mai târziu, se afla întins pe un pat de spital, cu copci la picioare, în urma faptului că a fost prins într-o explozie pe linia frontului din Ucraina. „Când am semnat contractul, nu știam că se va întâmpla asta”, a spus el, referindu-se la experiența sa de luptător în cadrul armatei ruse, într-un interviu recent acordat dintr-o altă țară, solicitând să-i fie folosit un pseudonim din motive de siguranță. „Nu l-aș fi semnat pentru nicio sumă, pentru niciun pașaport”, relatează The Moscow Times.

La fel ca zeci de mii de alți străini, Peter a plecat în Rusia în căutarea unei vieți mai bune. În schimb, spune el, nu a găsit decât suferință după ce a fost păcălit să se înroleze în armată pentru a ajuta Moscova să ducă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei.

Așa că a fugit. La aproape cinci ani de la izbucnirea războiului pe scară largă, armata rusă depinde din ce în ce mai mult de recruți străini. Însă, pe măsură ce conflictul se prelungește, aceștia s-au alăturat colegilor lor ruși de luptă în dezertarea din unitățile lor, o decizie disperată și adesea chinuitoare.

Riscurile pentru toți dezertorii sunt foarte mari. Dacă sunt prinși, riscă până la 10 ani de închisoare în Rusia. Însă pentru recruții străini, al căror număr ar putea ajunge la 27.000, dezertarea aduce cu sine o serie de provocări specifice. Mulți dintre ei se confruntă cu persecuții legale în țările de origine, cu un sistem internațional reticent în a-i ajuta și cu o incertitudine copleșitoare.

Povestea lui Peter prezintă similitudini cu cele ale altor persoane care au venit în Rusia și s-au înrolat în armată: opțiuni limitate acasă, promisiunea unor oportunități nelimitate într-o mare putere mondială, un recrutor dubios, o rană suferită pe câmpul de luptă și o fugă disperată.

În cadrul a două interviuri acordate The Moscow Times, Peter a descris o experiență care i-a împărțit viața în „înainte” și „după”, dând peste cap orice urmă de plan pentru viitorul său.

El a solicitat ca anumite detalii despre povestea sa să nu fie făcute publice din motive de securitate, dar a furnizat documente care să susțină afirmațiile sale, inclusiv o copie a contractului său militar, dosare medicale și fotografii din perioada în care a fost în serviciu.

Cum a ajuns să se înroleze

Originar dintr-un oraș mic din Pakistan, Peter a știut dintotdeauna că vrea să devină medic. Este o profesie care se transmite din generație în generație în familia sa. Însă, când a venit momentul să-și înceapă studiile, costurile educației în țara sa natală erau prea mari.

A găsit o oportunitate promițătoare în străinătate: o universitate din Krasnodar, marele oraș din sudul Rusiei situat la aproximativ 200 de kilometri la vest de Crimeea anexată, unde putea obține o diplomă de medic la un preț accesibil. A sosit acolo în 2020.

Lui Peter i-a plăcut perioada petrecută în Rusia. Pe lângă faptul că își făcea prieteni și învăța limba, se gândea la un viitor în care diploma sa să-i ofere oportunități atât în Rusia, cât și în alte părți. Însă, când familia lui i-a spus că nu mai poate să-l susțină financiar, viitorul său academic a fost pus sub semnul întrebării.

Atunci un prieten, tot student la medicină în Krasnodar, i-a spus despre o modalitate prin care ar putea rezolva situația. Se putea înrola în armata rusă pentru un an, putea dobândi experiență practică lucrând într-un spital și putea obține cetățenia rusă. I s-a dat de înțeles că ar avea apoi dreptul la un fel de bursă pentru a-și finanța restul studiilor. Nu s-a vorbit deloc despre posibilitatea de a lupta în război.

Privind în urmă, Peter crede că de acolo au început toate problemele.

„Viața mea s-a schimbat față de cum era înainte și a ajuns să fie așa cum este acum”, a spus el referindu-se la momentul în care a semnat un contract militar pe un an.

În loc să lucreze într-un spital, lui Peter i s-a spus pentru prima dată că va fi trimis în Ucraina. S-a agitat și a protestat, dar, în cele din urmă, eforturile sale au fost în zadar. După câteva săptămâni de pregătire, Peter a fost trimis la Donețk, regiunea ucraineană ocupată de Rusia care a constituit epicentrul luptelor pe durata invaziei la scară largă.

„Am spus: «Nu, nu vreau să merg»”, a declarat Peter pentru The Moscow Times. „Mi-au spus: «O să te băgăm la închisoare pentru cinci ani»”.

Peter a fost însărcinat să transporte răniții de pe linia frontului către spitalele din spatele frontului. Era o misiune incredibil de periculoasă. La sfârșitul primei săptămâni, a spus el, 80% din membrii unității sale fuseseră uciși. Dar nu putea face nimic pentru a se sustrage de la îndeplinirea contractului său.

Într-o zi, în toamna anului 2024, a fost prins în mijlocul unui atac. Un prieten apropiat al său a fost ucis, iar Peter a suferit răni atât de grave la picioare în urma unei explozii, încât a trebuit să fie evacuat medical.

O fotografie trimisă către The Moscow Times îi înfățișează piciorul bandajat, din bandaje izvorând sânge. O altă fotografie prezintă o radiografie a aceluiași membru: acolo unde ar trebui să fie oasele, se vede o gaură.

Deși a suferit în total opt operații, el a afirmat că leziunile îi afectează în continuare grav starea de sănătate. Peter a declarat pentru The Moscow Times că are dificultăți în a sta în picioare, ceea ce îi limitează sever capacitatea de a munci și calitatea vieții.

„Pot să merg, dar nu pot să alerg”, a spus el. Orice distanță mai mare de aproximativ 700 de metri îi provoacă o durere insuportabilă.

Din cauza rănilor suferite, a fost repartizat într-o funcție similară cu cea de agent de pază. Au trecut câteva luni și picioarele au început să-l doară din nou, așa că s-a întors la spital. Însă superiorii lui continuau să-l preseze să se întoarcă pe front. Pentru Rusia, Peter era o resursă de muncă, iar ei aveau de gând să-i stoarcă până la ultima picătură de efort.

În momentul în care urma să fie trimis înapoi pe front pentru a treia oară, contractul lui Peter, pe o durată de 12 luni, expirase de mult. Când a cerut să plece, a spus că unul dintre comandanții săi i-a cerut aproximativ 400.000 de ruble (5.000 de dolari).

Iar când a întrebat cât timp va mai trebui să aștepte până când va putea pleca dacă își va continua serviciul militar, răspunsul i-a confirmat că era prins în capcană: „Când se va termina războiul”.

Acela a fost momentul în care a cedat. Cu ajutorul inteligenței artificiale, Peter a găsit organizația Idite Lesom (Get Lost), o organizație neguvernamentală care ajută militarii ruși să fugă din armată. Aceștia l-au sfătuit cu privire la pașii pe care trebuie să îi urmeze.

Sub pretextul unei programări la medic, s-a strecurat din unitatea sa și a făcut lunga călătorie până la Moscova, de unde a reușit să plece într-o altă țară. Cheia evadării, a spus el, a fost încrederea.

„Dacă ți-e frică, vor înțelege, îți vor verifica [documentele]”, a spus el. „Dar am rămas ferm pe poziție și m-am descurcat cu totul”.

„Te vor trimite în altă parte”

Pentru militarii care dezertează din armata rusă — al căror număr ar putea ajunge la 50.000, potrivit estimărilor făcute anul trecut de Organizația Națiunilor Unite — drumul către o viață stabilă este departe de a fi ușor. Acest lucru este valabil în special în cazul străinilor, care se confruntă adesea cu obstacole juridice în calea întoarcerii acasă.

„Nu pot pur și simplu să se prezinte la ambasada țării lor sau la consulatul țării lor”, a declarat Ivan Chuviliayev, purtătorul de cuvânt al Idite Lesom.

Deoarece aceste persoane sunt adesea considerate infractori în temeiul legilor care interzic activitatea de mercenar în străinătate, „nu pot spune: «Păi, am fost obligat să semnez un contract și acum vreau să mă întorc acasă»”, a spus el.

Cu toate acestea, este o situație în care s-ar putea regăsi tot mai multe persoane, pe măsură ce războiul Rusiei se apropie de pragul de cinci ani, iar rapoartele indică eforturi de recrutare pe scară largă îndreptate către țările din Africa, America Latină și Asia.

Chuviliayev a declarat că organizația sa a primit între 30 și 40 de cereri de ajutor din partea unor persoane care nu sunt de origine rusă. Cu toate acestea, numărul acestora pare să fie în creștere. Un sfert dintre aceste cereri au fost primite numai în luna august.

Pentru oameni ca Peter, plecarea din Rusia reprezintă doar jumătate din efortul necesar pentru a face față consecințelor serviciului militar.

Acum, trăind în afara Rusiei după ce a dezertat în urmă cu puțin peste două luni, situația lui este sumbră. Având în vedere că a obținut cetățenia rusă în timpul serviciului militar, încearcă să obțină un nou pașaport rus, lucrând în același timp în comerțul cu amănuntul pentru a-și acoperi cheltuielile.

El a spus că se simte prins în capcană, considerând în același timp că nu poate cere ajutor din partea țării sale de origine din cauza unor posibile probleme juridice și că pașaportul rus pe care îl așteaptă nu i-ar fi de folos pentru a solicita azil în altă parte, dacă va sosi vreodată.

„O să încerc să-mi obțin un pașaport străin ca să pot pleca de aici și să mă duc undeva în Europa, ca să pot trăi în liniște acolo”, a spus el.

Mai mult decât atât, probabil că va avea nevoie de alte operații la picioare — operații pe care nu și le poate permite în acest moment.

Pakistanul a negat anterior că soldații săi ar fi luat parte la conflict de partea Rusiei. În august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al țării a calificat drept „nefondate” afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la o astfel de activitate. Ministerul nu a răspuns la solicitarea de comentarii adresată de The Moscow Times în legătură cu acest articol.

Când a fost întrebat despre planurile sale de viitor, Peter a spus că se concentrează în primul rând pe găsirea unei țări în care să poată trăi confortabil și în siguranță. După aceea, s-ar putea să aibă timp să se gândească la reluarea studiilor și la visul său de a deveni medic.

Celor care s-ar putea afla într-o situație similară cu a lui, le-a adresat un avertisment. „Dacă cineva va dori în viitor să semneze un contract [militar], îi voi spune: te rog, nu face asta”, a spus el. „Îți vor spune un lucru, iar când vei [semna] contractul, te vor trimite în altă parte”.

Citește și:

Trupele din UE desfășurate în Ucraina ar putea riposta în cazul unui atac rusesc. Ce prevede planul forței de menținere a păcii

Nici bloggerii ruși loiali nu-l mai cred pe Putin când spune că Rusia poate învinge NATO. „Nu știu de ce a decis că suntem pregătiți”

Editor : A.M.G.