Fără a avea un lider, un partid politic sau o campanie electorală obișnuită, mișcarea studenților din Serbia a obținut o mare victorie în alegerile parlamentare din 25 octombrie, reușind să înfrângă mașinăria politică a liderului autoritar al Serbiei, Aleksandar Vucic – o realizare pe care partidele de opoziție consacrate s-au chinuit să o obțină fără succes de mai bine de un deceniu. Însă principiile care le-au adus studenților victoria s-ar putea să nu le fie de ajuns pentru a pune bazele unui guvern funcțional, coerent și de durată, arată o analiză New York Times.

Vucic, care se apropia de finalul celui de-al doilea său mandat prezidențial, și-a dat demisia cu o lună înainte de alegerile parlamentare din octombrie, mizând pe faptul că o victorie a partidului său i-ar permite să păstreze puterea ca prim-ministru. El a mai ocupat această funcție de două ori în trecut.

Planul său a fost dat peste cap de victoria în alegeri a candidaților pentru parlament aleși de studenți în urma unor adunări desfășurate în campusuri universitare într-o atmosferă liberă și deschisă.

Succesul lor electoral a reprezentat punctul culminant al unui exercițiu de luare a deciziilor în mod colectiv și un experiment inedit de democrație directă. Abordarea lor ar putea oferi lecții importante și pentru mișcări democratice din alte țări, potrivit anumitor observatori.

Lista diversă de candidați aleși de studenți, aproape toți fiind la începutul carierei lor politice și având o gamă largă de opinii și convingeri uneori contradictorii, reflectă ideea că toată lumea ar trebui să aibă un cuvânt de spus într-o mișcare care, deși nu are lideri, este unită, în primul rând, de obiectivul de a-l înlătura pe Vucic de la putere și de a scăpa de sistemul pe care acesta l-a creat.

profimedia-0929085508
Mișcarea studențească a luat naștere după incidentul tragic din noiembrie 2024, atunci când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, ceea ce a dus la moartea a 16 persoane. Foto: Profimedia Images

Totuși, procesul de luare a deciziilor folosit de studenți, pe care aceștia îl numesc „plenară”, este de multe ori neclar și, în plus, prezintă o problemă fundamentală, potrivit sociologului Vladimir Vuletic.

„Este o combinație între sistemul de luare a deciziilor în stil comunist prin plenare și sistemul democratic prin membri aleși ai parlamentului”, a explicat Vuletic. „Îmbinarea celor două abordări va fi o provocare organizațională.”

„Diferențe ideologice și organizaționale vor duce inevitabil la diviziuni în interiorul mișcării și, probabil, la noi alegeri în decurs de un an.”

Multe principii abstracte, puține planuri concrete

Studenții recunosc că următorul guvern al Serbiei nu va putea funcționa la fel ca adunările studențești.

„Viitorul parlament și guvern nu vor funcționa conform principiilor plenarelor studențești și ale programului pe care l-am dezvoltat împreună cu candidații noștri și cu alți experți”, a spus Natalija Petrovic (22 de ani), o studentă la comunicare și relații publice.

Înainte de alegeri, plenarele studențești dezbăteau ore întregi chiar și pentru adoptarea unor propuneri minore. Guvernul nu își permite acest lux și va trebui să aprobe bugete, să numească miniștri, să negocieze acorduri internaționale și să răspundă în fața unor crize într-un ritm mult mai rapid. Deocamdată, nu se știe cine ar putea deveni următorul prim-ministru al Serbiei. 

Mișcarea studențească a obținut 53% din voturi, față de scorul de 39% obținut de coaliția lui Aleksandar Vucic, ceea ce înseamnă că mișcării îi vor reveni în jur de 140 din cele 250 de mandate parlamentare, o majoritate cu care va putea guverna singură.

Students, protesting against train accident, reach Novi Sad
După incidentul de la Novi Sad, studenții au ocupat clădirile mai multor universități și au organizat proteste de stradă la care au participat chiar și sute de mii de oameni. Foto: Profimedia Images

Programul lor de guvernare are peste 1.000 de pagini și a fost dezvoltat împreună cu mii de experți, profesori și studenți. Programul este plin de angajamente față de principii abstracte, precum răspunderea în fața poporului, dar are puține planuri concrete, evitând în mare parte subiectele controversate precum politica externă.

Totuși, studenții și-au exprimat clar dorința de a pune capăt cooperării cu Israelul în apărare și alte domenii – înțelegeri care au fost susținute de Vucic. Programul lor promite să nu pună țara într-o situație în care devine „complice la încercarea sistematică a Israelului de a distruge poporul palestinian și Fâșia Gaza”.

„Trebuie să nu-i mai permitem niciodată unui singur om să conducă țara”

Mișcarea studențească a luat naștere după incidentul tragic din noiembrie 2024, atunci când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, ceea ce a dus la moartea a 16 persoane.

„Oamenii au realizat că trebuie să nu-i mai permitem niciodată unui singur om să conducă țara”, a spus Nikola Maletic (21 de ani), un student la științe politice, care se afla la doar câțiva metri de locul în care au căzut bucățile de beton din acoperișul gării.

Solicitând arestarea și trimiterea în judecată a constructorilor și a oficialilor acuzați că au aprobat lucrările de proastă calitate desfășurate în timpul renovării gării, studenții au ocupat clădirile mai multor universități și au organizat proteste de stradă la care au participat chiar și sute de mii de oameni, pe o perioadă de aproape doi ani.

Studenții au vizitat multe orășele și sate izolate unde, în mod tradițional, puțini oameni îi susțineau pe politicienii din opoziție. Au vorbit cu fermieri, părinți și pensionari și i-au ascultat pe cei care își pierduseră complet încrederea în politicieni.

Astfel de inițiative au ajutat la crearea unei mișcări naționale.

În timp ce Vucic apărea mereu la posturile naționale de televiziune, studenții s-au bazat pe rețelele sociale și pe sistemul lor neconvențional de luare a deciziilor.

serbia-aleksandar-vucic
Mișcarea studențească a obținut 53% din voturi, față de scorul de 39% obținut de coaliția lui Aleksandar Vucic, ceea ce înseamnă că mișcării îi vor reveni în jur de 140 din cele 250 de mandate parlamentare, o majoritate cu care va putea guverna singură. Foto: Profimedia Images

„Principalul obiectiv al guvernului nostru este să scoată statul din ghearele mafiei”

Plenarele studenților reprezintă o formă de „democrație orizontală”, a explicat Radomir Saicic, profesor de chimie și unul dintre candidații aleși de studenți.

„Ideea din spatele unei mișcări fără lideri era aceea de a nu-i permite unui regim autoritar să poată lua la țintă și discredita un singur individ, subminând astfel întreaga mișcare”, a spus și Petrovic, studenta la comunicare.

Procesul prin care candidații au fost aleși a avut loc în secret, telefoanele mobile fiind interzise în timpul acestor întâlniri, în timp ce persoanele nominalizate au primit nume de cod pentru a preveni scurgerile de informații.

Studenții îi nominalizau și interogau pe candidați, le verificau istoricul și îi supuneau unui vot. Candidații erau apoi verificați și de departamentele universitare din toată țara, fiind nevoie de susținerea a cel puțin jumătate dintre acestea pentru a putea fi înscriși pe lista finală.

Fiecare candidat a trebuit să semneze „contracte sociale” prin care s-au angajat să respecte principiile și obiectivele mișcării. În acest fel, cu toate că printre candidați se găseau persoane cu viziuni diferite, cu toții au fost de acord să susțină scopul principal al noului guvern.

„Principalul obiectiv al guvernului nostru este să scoată statul din ghearele mafiei și să creeze mecanisme de răspundere și transparență ce vor face corupția cât mai dificilă pentru orice viitor guvern”, a spus Petrovic.

Pericolul apariției unui nou centru de putere care va scăpa de sub control

Nu este clar deocamdată cum va evolua relația dintre studenți și candidații pe care i-au ales și nici ce se va întâmpla dacă aleșii nu vor mai fi de acord cu mișcarea care i-a adus la putere.

„Etapa de guvernare ar presupune ca parlamentarii sau ministerele să aibă autoritate și să fie cu adevărat independente de controlul studenților”, a scris Dusan Spasojevic, profesor de științe politice la Universitatea din Belgrad, într-un studiu despre mișcarea studenților.

Studenții, însă, sunt reticenți să le ofere parlamentarilor mână liberă, de teamă ca acest lucru să nu creeze un nou centru de putere care ar putea scăpa de sub controlul lor – la fel cum s-a întâmplat cu partidele politice consacrate.

„Singura victorie reală va fi o schimbare durabilă în cultura politică și în felul cum țara este guvernată”, a spus Maletic, studentul care a fost aproape să se numere printre victimele incidentului din gara Novi Sad.

„Orice altceva ar însemna pur și simplu un nou guvern care se comportă precum cel vechi.”

Editor : Raul Nețoiu

Source: Digi24 · Raul Nețoiu

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira