Putin mai are la dispoziție doar două planuri pentru înfrângerea Ucrainei. Ce l-ar putea forța să schimbe strategia de război a Rusiei

Președintele rus Vladimir Putin avea cândva patru posibile strategii pentru câștigarea războiului din Ucraina. Două dintre ele – colapsul armatei ucrainene și cedarea Kievului în fața presiunii puse de administrația Trump pentru a accepta cerințele Moscovei – devin tot mai greu de realizat. În timp ce o victorie a Rusiei pe câmpul de luptă pare aproape imposibilă, Kremlinul mizează acum pe paralizarea economică a Ucrainei și slăbirea sprijinului primit de ucraineni din partea Europei, potrivit Wall Street Journal.

Negocierile mediate de Statele Unite, care au avut loc recent la Abu Dhabi, au arătat că Moscova încearcă în continuare să își îndeplinească obiectivele de război inițiale: dezmembrarea și subjugarea Ucrainei și, totodată, rescrierea ordinii stabilite după încheierea Războiului Rece în Europa.

„Toate obiectivele pe care ni le-am propus vor fi realizate”, a spus negociatorul-șef al Moscovei, Vladimir Medinski, pentru televiziunea de stat din Rusia.

Putin va lua o decizie privind o posibilă schimbare de strategie în funcție de cum vor evolua lucrurile în primele luni ale anului 2027, spun cei mai mulți observatori.

„Primăvara este ceea ce așteaptă rușii. Vor să vadă ce rezultate va produce această campanie de atacuri cu rachete”, precum și cine va câștiga alegerile prezidențiale din Franța, a spus Hanna Notte din partea Centrului James Martin pentru Studii privind Neproliferarea. „Apoi, vor face bilanțul.”

Cel mai probabil, însă, Rusia își va ajusta strategia, însă nu va renunța complet la obiectivele sale, a punctat Notte.

Prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este copleșitoare

Putin este conștient de efectul limitat pe care inițiativele lui Trump îl au asupra negocierilor de pace în acest moment, a explicat Tatiana Stanovaya, fondatoarea firmei de consultanță R.Politik. „De aceea, Putin va continua să lupte până când situația din Ucraina se va schimba sau el va vedea anumite schimbări în Europa.”

Tentativele de anul acesta ale armatei ruse de a încercui fortărețele ucrainene din regiunea Donețk, precum orașele Sloviansk și Kramatorsk, au eșuat. Acum, Rusia face o ultimă încercare de a avansa pe câmpul de luptă înainte de venirea iernii, dar, până acum, apărarea Ucrainei nu a cedat, în ciuda dificultăților cu care se confruntă în privința numărului de soldați pe care îi mai are la dispoziție.

Numărul total de soldați ruși care au murit pe frontul din Ucraina ar putea fi aproape de 600.000, potrivit anumitor analiști.

„Iarna este, de obicei, cea mai bună perioadă pentru avansul trupelor rusești, dar prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este acum atât de copleșitoare încât forțele ruse mai pot face progrese semnificative doar când vremea este proastă, condiții ce limitează operațiunile cu drone”, a explicat Konrad Muzyka, fondatorul firmei de analiză militară Rochan Consulting din Polonia.

În timp ce linia frontului a rămas aproape nemișcată, Moscova și-a intensificat campania de bombardamente cu rachete și drone împotriva orașelor și infrastructurii critice din Ucraina – centrale electrice, depozite, porturi la Marea Neagră și poduri peste râul Nipru.

Campania amenință să lase orașele ucrainene fără energie electrică, apă curentă și căldură în pragul iernii. Sondajele arată că, în ciuda dificultăților întâmpinate, populația Ucrainei nu este cu nimic mai dispusă să capituleze.

Dar dacă atacurile neîncetate vor provoca o criză umanitară și vor paraliza economia Ucrainei, țara ar putea deveni încă și mai dependentă de ajutorul financiar european pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului.

Vladimir Putin: „Să decidă într-un final ce își doresc: pace sau război în Ucraina”

Putin știe că Europa este acum cel mai important susținător al Ucrainei și mizează pe fragmentarea acestui sprijin înainte ca războiul să devină nesustenabil pentru regimul său din Rusia.

În Franța, candidata naționalistă Marine Le Pen, pe care sondajele o arată drept favorită la câștigarea alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor, a promis că va limita finanțarea acordată de Franța și UE Ucrainei.

Cel mai popular partid german, Alternativa pentru Germania (AfD) de extremă dreapta, a pledat pentru reluarea livrărilor de gaze naturale din Rusia, ceea ce ar inversa procesul prin care Berlinul a încercat să scape de dependența energetică față de Moscova.

În Italia, unde vor avea loc alegeri parlamentare anul viitor, atât guvernul de centru-dreapta, cât și opoziția de stânga au partide care se opun ajutorului trimis Ucrainei.

Putin s-a arătat dispus să negocieze cu Europa în viitoarele discuții de pace, însă doar dacă continentul „va vorbi cu o singură voce”. Această provocare va exacerba, cel mai probabil, actualele neînțelegeri legate de cine ar trebui să reprezinte Europa.

„Ne-ar plăcea ca americanii să lucreze cu europenii astfel încât să decidă într-un final ce își doresc – pace sau război în Ucraina”, a spus Putin după o întâlnire recentă cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff.

Nici resursele Rusiei nu sunt infinite. Kremlinul se chinuie tot mai mult să acopere deficitul financiar în creștere, în timp ce cheltuielile militare au ajuns să consume o treime sau mai mult din întreg bugetul de stat.

„Avem de-a face cu un sistem extrem de instabil”, a spus Alexandra Prokopenko din partea Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin.

Editor : Raul Nețoiu