Proteste false, consecințe reale: cum a fost fabricată o manifestație la Barcelona, care a dus la jafuri și violențe

Imaginați-vă că dați peste o postare pe TikTok care vă îndeamnă să protestați pentru îmbunătățirea școlilor publice. Scanați un cod QR pentru a obține mai multe informații și ajungeți într-un chat privat unde instrucțiunile nu se referă la educație sau la organizare politică, ci la jafuri. Asta s-a întâmplat la Barcelona pe 24 octombrie. Aproximativ 20 de conturi de pe TikTok legate de platforma anonimă Blocus promovaseră adunări în toată Spania, invitând tinerii să se mobilizeze, scrie Sara García Santamaría, profesoară asistentă în studii de jurnalism la Universitat de València, pe platforma The Conversation.

Conturile publice au preluat mesajul mișcării studențești franceze și au chemat la acțiuni similare în Plaça Catalunya, chiar lângă tabăra din oraș care manifesta pentru dreptul la locuițe. Cu toate acestea, nu există dovezi care să lege cele două mișcări – un fapt pe care primarul Barcelonei, Jaume Collboni, l-a recunoscut în mod explicit.

Adunarea a degenerat rapid în scene în care tineri mascați spărgeau vitrinele magazinelor și se confruntau cu poliția. Noaptea s-a încheiat cu 130 de tineri arestați, dintre care 76 minori, și 14 polițiști răniți.

Conturile de TikTok care au stârnit aceste proteste au fost șterse între timp, împreună cu toate postările și conținutul lor.

Noi profiluri reutilizează acum eticheta „Blocus” în toată Spania și Europa, organizând noi adunări pentru 31 octombrie. Site-ul spaniol de verificare a faptelor „Maldita” a identificat apeluri legate de Halloween în mai multe orașe din nouă țări europene, inclusiv Germania și Țările de Jos. Unele afișe promovează demonstrații pașnice, în timp ce altele fac referire la „The Purge”, un film de groază din 2013 în care toate infracțiunile devin temporar legale.

Fabricarea unui protest

„Protestul” din 24 octombrie de la Barcelona a fost fabricat, prezentându-se ca o mobilizare legitimă, în timp ce ascundea obiective diferite. Dar violența a fost reală – și, în contextul preelectoral deja încins din Spania, aceasta a căpătat rapid o viață politică proprie.

Există tendințe comune în rândul conturilor legate de Blocus, care utilizează afișe generate de IA cu sloganuri similare și imagini sumbre ale străzilor în flăcări dincolo de granițele naționale.

Astfel de imagini fac ecou mobilizărilor de extremă dreapta împotriva imigrației din Spania, de după criza din Ceuta: steagul spaniol este foarte prezent, adesea alături de steagurile regionale ale Cataloniei și Țării Bascilor.

Estetica comună, sincronizarea și modul de operare în diferite țări indică un ecosistem mai amplu de mobilizare online. Cu toate acestea, nu este clar dacă este vorba doar de o imitație digitală sau de opera unui singur orchestrator comun.

Protest fals, consecințe reale

Indiferent de cine a coordonat protestul, imaginile din Barcelona au fost transformate în arme și folosite ca muniție politică.

Politicienii au oferit explicații contradictorii. Liderul opoziției conservatoare, Alberto Núñez Feijóo, l-a acuzat pe prmierul Pedro Sánchez că „se opune cu violență predării puterii”, declarând: „După ce au pierdut străzile, vor să le dea foc”. Partidul de extremă dreapta Vox a dat vina, de asemenea, pe „milițiile” lui Sánchez și a prezentat tulburările ca fiind „islamo-stângism”, atribuind violența imigranților de prima și a doua generație.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Elma Saiz, și mai mulți lideri progresiști au acuzat dreapta că profită de aceste tulburări, întrucât acestea distrag atenția de la – și ar putea submina – protestele și taberele reale.

Liderul catalan de stânga Gabriel Rufián a mers chiar mai departe, sugerând în mod direct că tulburările au fost orchestrate de extrema dreaptă.

Spectrul interferenței străine

Dezbaterea a luat rapid o turnură geopolitică, ducând la speculații politice și în presă cu privire la o posibilă interferență străină din partea forțelor israeliene sau ruse.

Pe 26 octombrie, ministrul de Externe José Manuel Albares a declarat că nu există indicii privind o intervenție rusă la Barcelona.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană a avertizat cu privire la campanii hibride care implică „activități cibernetice rău intenționate”, manipularea informațiilor din străinătate și interferența electorală. În Franța, o anchetă independentă nu a găsit dovezi că un actor străin ar fi declanșat protestele violente, dar a documentat existența unor rețele legate de Rusia care amplifică furia și exploatează tulburările.

În Italia, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a calificat revoltele din Milano și din întreaga țară drept o formă de „război hibrid”, deși ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a afirmat că nu există dovezi potrivit cărora tinerii revoltați ar fi fost manipulați din străinătate.

Deși s-ar putea contura o imagine mai clară cu privire la interferența străină, rezultatul general în prezent este unul de haos, confuzie și neîncredere.

Principalul rezultat al unui protest fals, fabricat, nu este dezordinea în sine, ci narațiunile care urmează. Imaginile cu jafuri pot fi prezentate ca dovezi ale nesiguranței generate de imigrație, ale eșecului guvernului sau ale Europei care alunecă în haos. Pe măsură ce circulă online, protestele devin asociate cu violența, în timp ce cererile legitime legate de locuințe și educație dispar din titlurile știrilor.

În Barcelona, afișele promiteau o cauză, iar haosul care a urmat a furnizat o mulțime de imagini alarmante care s-au răspândit ca focul pe rețelele sociale și în mass-media. Acest lucru alimentează acum un climat mai larg de teamă care ar putea remodela în mod decisiv opinia publică într-un moment politic decisiv, la doar cinci săptămâni distanță de alegerile generale.