Planul „Poarta de Fier”: SUA încearcă să blocheze comerțul terestru al Iranului, dar aliații regionali sunt reticenți

Statele Unite încearcă să înăsprească presiunea economică asupra Iranului, vizând acum și rutele comerciale terestre, după blocada navală și noile sancțiuni. Planul Washingtonului se lovește însă de reticența Turciei, Irakului și Pakistanului, care se tem că închiderea frontierelor le-ar afecta propriile economii și ar provoca instabilitate. Noua inițiativă americană, coordonată prin grupul operativ „Iron Gate”, riscă astfel să amplifice tensiunile dintre SUA și partenerii săi regionali, arată The New York Times.

Primul pas al campaniei americane de izolare economică a Iranului a fost blocada navală a porturilor sale, care a întrerupt o mare parte din comerțul maritim al țării. Au urmat noi sancțiuni, care au paralizat o parte importantă a rețelei de transport aerian.

Acum, Statele Unite vizează ultima mare arteră economică a Iranului: rutele terestre. În acest caz, însă, Washingtonul întâmpină dificultăți.

De câteva săptămâni, oficialii americani încearcă, fără succes, să exercite presiuni diplomatice asupra statelor vecine Iranului pentru a le determina să închidă punctele de trecere a frontierei. Informația a fost dezvăluită de trei oficiali irakieni și de un oficial american familiarizați cu discuțiile, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi deschis.

Turcia, Irakul și Pakistanul sunt tot mai reticente față de solicitările Washingtonului. Aceste state se tem că măsurile propuse de SUA le-ar putea afecta propriile economii la fel de mult ca pe cea a Iranului.

Sâmbătă, armata americană s-a alăturat eforturilor, anunțând înființarea grupului operativ „Iron Gate” („Poarta de Fier”). Potrivit comunicatului oficial, acesta va acționa pentru „prevenirea circulației sistemelor avansate de armament, a tehnologiilor cu dublă utilizare, a materialelor supuse sancțiunilor și a fluxurilor ilegale de venituri peste frontierele terestre ale Iranului și Marea Caspică”.

Nu este clar cum va funcționa concret grupul operativ. Este neobișnuit, de asemenea, ca o campanie economică și de securitate de acest tip să fie coordonată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), responsabil de operațiunile militare americane din Orientul Mijlociu.

Foști oficiali militari americani și analiști consideră că decizia ar putea urmări valorificarea capacităților de informații și a resurselor Centcom, deja concentrate asupra Iranului în contextul războiului. Comandamentul ar putea îmbunătăți coordonarea unor eforturi care până acum au fost fragmentate, reunind activitatea diplomaților, a structurilor de combatere a spălării banilor și a agențiilor de informații pentru a limita utilizarea rutelor terestre.

De ce se opune Irakul închiderii frontierelor

Pentru Irak, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Iranului, inițiativa americană ar putea avea consecințe deosebit de grave. Autoritățile irakiene se tem de izbucnirea unor tulburări în rândul rețelelor de contrabandă și al grupărilor armate de-a lungul unei frontiere dificile, care se întinde pe aproximativ 1.600 de kilometri și pe care Bagdadul nu o poate controla în totalitate.

Washingtonul știe de mult timp că Iranul folosește frontiera permeabilă cu Irakul pentru a transporta ilegal arme și bani către milițiile aliate din această țară.

Potrivit Centcom, grupul operativ „Iron Gate” va avea 20 de membri, personal civil și militar, cu sediul în Florida. Un oficial militar american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea discuta aspecte operaționale, a precizat că aceștia nu vor desfășura operațiuni militare. În schimb, ar putea încuraja statele vecine să-și folosească propriile forțe armate pentru a combate comerțul ilegal sau activitățile comerciale vizate de sancțiuni.

Eficiența grupului operativ rămâne de văzut. Dana Stroul, fost înalt responsabil al Pentagonului pentru Orientul Mijlociu în administrația Biden, a descris inițiativa drept o „strategie de tip «kitchen sink»”, care presupune folosirea tuturor mijloacelor disponibile.

Scopul, a explicat ea, este „să închidă orice supape de siguranță pe care regimul iranian le folosește pentru a eluda sancțiunile și blocada navală”.

Un oficial american familiarizat cu discuțiile purtate cu statele vecine a declarat că multe dintre acestea și-au exprimat temerile privind izbucnirea unei „insurecții civile” în cazul în care ar fi întrerupte rutele comerciale și de contrabandă de care depind întreprinderi și comunități de pe ambele părți ale frontierei.

Acesta a adăugat că ultimele demersuri ale Washingtonului alimentează resentimentele aliaților regionali.

Multe dintre aceste țări erau deja nemulțumite de administrația americană, după ce Washingtonul le-ar fi ignorat apelurile de a nu intra în război alături de Israel împotriva Iranului, în februarie. Conflictul le-a provocat pierderi economice și distrugeri materiale.

Trump caută alternative la noi atacuri militare

Pentru președintele american Donald Trump, înăsprirea blocadei ar putea reprezenta cea mai puțin riscantă dintre opțiunile disponibile pentru a încerca să pună capăt războiului.

Nu există încă un acord nuclear în vigoare cu Iranul, iar Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transporturile de petrol și gaze din Golful Persic, a devenit o zonă periculoasă, disputată de forțele navale iraniene și americane.

După luni de impas, se considera pe scară largă că administrația Trump ar putea lansa noi atacuri asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului. Planul și-a pierdut însă din susținere pe măsură ce oficialii au analizat victoria categorică a democraților. Mai mulți reprezentanți ai administrației, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au pus rezultatul alegerilor pe seama impopularității războiului în rândul alegătorilor americani.

Administrația Trump caută acum alte modalități de a exercita presiuni asupra Iranului, în încercarea de a determina Teheranul să accepte un acord mai favorabil Statelor Unite.

Prin intensificarea blocadei, Washingtonul speră ca „sistemul să fie slăbit atât de mult din interior, încât să aibă loc o implozie”, a declarat Alex Vatanka, cercetător principal la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.

Analiștii consideră că oficialii americani vor să înăsprească presiunea economică până când tulburările interne îi vor determina pe liderii clericali ai Iranului să accepte cererile SUA sau până când guvernul de la Teheran se va prăbuși.

După anunțarea grupului operativ „Iron Gate”, oficiali ai administrației americane au susținut că presiunea economică exercitată asupra Iranului ar putea face inutile noi atacuri militare.

„Suferința economică care i se provoacă Iranului în acest moment este extraordinară”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, marți, în fața reporterilor, după o reuniune a G7 la Paris. „Nu este nevoie să lansăm atacuri militare dacă atingem același obiectiv prin mijloace economice.”

Turcia, Irakul și Pakistanul nu vor să închidă complet frontierele

Potrivit analiștilor, blocada navală americană a întrerupt efectiv exporturile de petrol ale Iranului, principala sursă de venit a economiei țării. În această vară, unii oficiali iranieni au declarat public că exporturile ajunseseră aproape de zero.

Cum aproximativ 90% din comerțul Iranului depinde de rutele maritime, blocada a avut efecte severe și asupra populației, deja afectate de o criză economică tot mai gravă.

Conducerea iraniană are însă la dispoziție zeci de ani de experiență în dezvoltarea unor rețele comerciale clandestine și de contrabandă, folosite pentru a eluda sancțiunile americane și a rezista presiunilor economice.

Noul grup operativ reprezintă, în opinia lui Alex Vatanka, o recunoaștere a faptului că Iranul a început să se adapteze rapid la restricțiile maritime și să compenseze pierderile prin folosirea rutelor terestre.

Analiștii și diplomații afirmă că Irakul, Turcia și Pakistanul se află în centrul eforturilor americane. Turcia a refuzat în mare măsură să-și schimbe politica de frontieră, în timp ce Irakul încearcă să mențină un echilibru între solicitările Washingtonului și relația cu Teheranul.

Potrivit a doi dintre oficialii irakieni citați, conducerea de la Bagdad a purtat discuții săptămânale cu diplomați americani, inclusiv cu trimisul regional Thomas Barrack. Irakului i s-ar fi cerut să închidă toate punctele de trecere a frontierei cu Iranul, cu excepția a două.

Citește și: Iranul nu va permite ca uraniul îmbogățit să părăsească țara. Șeful securității de la Teheran: „Îl vom folosi noi înșine”

Oficialii au declarat că Bagdadul a refuzat până acum să accepte solicitarea, dar a închis temporar unul sau două puncte de trecere, într-un gest de conformare parțială la cererile SUA. Măsura a provocat însă nemulțumiri în rândul populației irakiene.

În declarațiile publice, oficialii irakieni au susținut că închiderile au fost necesare pentru îmbunătățirea monitorizării și a securității la frontieră, precum și pentru combaterea spălării banilor și a contrabandei cu arme.

Pakistanul, al cărui volum oficial anual al schimburilor comerciale cu Iranul este estimat la trei miliarde de dolari, ar fi adoptat o abordare similară, potrivit analiștilor. În ultimele săptămâni, autoritățile pakistaneze au deschis și au închis unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul.

Oficialii pakistanezi au explicat că închiderile recente au fost determinate de probleme de securitate sau de introducerea unor noi proceduri electronice pentru importuri. Reprezentanți iranieni au afirmat însă că aceste proceduri sunt legate de sancțiunile impuse de SUA.

Peyman Sanandaji, șeful Comisiei pentru Transporturi din cadrul Camerei de Comerț din Teheran, a declarat pentru agenția iraniană de știri Mehr că „restricțiile bancare legate de Iran” riscă să „blocheze efectiv exporturile iraniene către Pakistan”.

Iranul încearcă să-și convingă vecinii să reziste presiunilor SUA

La rândul său, Iranul încearcă să exercite presiuni asupra statelor vecine și să le convingă să nu cedeze solicitărilor Washingtonului.

„Și noi continuăm să depunem eforturi în relația cu țările vecine și să menținem dialogul cu acestea”, a declarat președintele iranian Masoud Pezeshkian, într-un discurs susținut luna trecută, în care a criticat demersurile SUA de a determina alte state să oprească schimburile comerciale cu Iranul. „Sperăm că vom reuși”, a adăugat el.

Teheranul beneficiază și de sprijinul unor actori regionali puternici, precum China și Rusia, care sunt dispuse să mențină relațiile de cooperare cu Iranul.

Marți, viceministrul iranian de Externe a anunțat că s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la Teheran pentru a discuta „modul de a contracara acțiunile unilaterale ale SUA și așa-numitul plan «Poarta de Fier»”.

Iranul are, la rândul său, instrumente de presiune economică asupra vecinilor, a declarat Ellie Geranmayeh, expertă în probleme iraniene la Consiliul European pentru Relații Externe.

Citește și: Șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, s-a mutat într-o bază militară din cauza amenințărilor iraniene

Pakistanul depinde în mare măsură de importurile de combustibil din Iran, în special de gazul petrolier lichefiat. Irakul, la rândul său, se bazează pe Iran pentru mai mult de o treime din necesarul de gaze, folosite pentru alimentarea rețelei electrice.

În trecut, întreruperea livrărilor iraniene de gaze către Irak, provocată adesea de dificultățile Bagdadului de a-și achita datoriile din cauza sancțiunilor americane, a dus la pene de curent de amploare și la proteste de stradă.

Rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA a fost perceput în regiune drept un semnal puternic al nemulțumirii față de războiul împotriva Iranului. În aceste condiții, statele vecine ar putea alege pur și simplu să ignore solicitările Washingtonului, a afirmat Geranmayeh.

„SUA sunt în prezent un aliat imprevizibil și, în unele cazuri, nesigur”, a declarat experta. „Iranul va rămâne vecinul lor; ei știu că vor fi nevoiți să conviețuiască cu Iranul pe viață.”