Patru angajați și două companii, inclusiv Distrigaz, au fost trimiși în judecată în dosarul exploziei din Rahova

Patru angajați și două companii, Distrigaz și Amproperty Construct SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în dosarul exploziei produse în octombrie 2025 într-un bloc din cartierul Rahova, unde patru persoane au murit și alte opt au fost rănite.

Dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București îi vizează pe doi agenți de intervenție de urgență ai Distrigaz și pe doi instalatori ai Amproperty Construct, firmă autorizată de ANRE pentru verificarea și revizia instalațiilor de gaze.

În timpul anchetei, Mihai Burcea, Andrei Robert Soare și George Daniel Costache au fost arestați preventiv, apoi eliberați, iar în prezent se află sub control judiciar. Cauza a fost trimisă spre judecare Judecătoriei Sectorului 5 București.

Anchetatorii susțin că cei patru angajați și cele două companii au avut contribuții culpabile distincte și că, după apariția unei scurgeri de gaze din sistemul de distribuție, nu au fost luate toate măsurile necesare pentru identificarea naturii defectului, localizarea și izolarea sursei și împiedicarea migrării și acumulării gazelor în bloc.

„În toate cele șase situații, rezultatul a fost produs prin omisiunea îndeplinirii unor obligații de intervenție și de siguranță, starea de pericol fiind astfel menținută până la producerea exploziei”, se arată în comunicatul Parchetului.

Procurorii au reținut în cazul tuturor inculpaților forma de vinovăție a culpei fără prevedere. Aceștia consideră că fiecare trebuia și putea să anticipeze rezultatul, raportat la pregătirea profesională, autorizările, atribuțiile și informațiile pe care le avea în momentul intervenției.

Potrivit anchetatorilor, inculpații nu trebuiau să anticipeze mecanismul exact al exploziei, ci riscul specific pe care normele de siguranță din domeniul gazelor urmăresc să îl prevină: o scurgere nelocalizată și neizolată, care continuă într-un imobil locuit și poate duce la formarea unei atmosfere explozive.

Citește și: Care a fost cauza exploziei din Rahova. Procurorii au reconstituit cronologia celor 26 de ore de la prima sesizare până la deflagrație

Cum s-a produs explozia din Rahova

În dimineața zilei de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 și 07:00, efectele electrice și termice ale unor defecțiuni produse la cablurile electrice subterane au determinat încălzirea și perforarea, în două puncte, a conductei subterane din polietilenă care alimenta cu gaze naturale blocul 32.

Conducta era amplasată între blocurile 32 și 33 de pe strada Vicina din Sectorul 5. Gazele eliberate în sol au pătruns într-un canal termic subteran și au migrat prin acesta către subsolul blocului 32, scara 2. Ulterior, s-au propagat vertical prin puțul liftului și prin celelalte goluri și canalizații tehnice ale clădirii.

Acumularea progresivă a gazelor, în special la etajele superioare, a dus la formarea unui amestec exploziv de gaz și aer. Deflagrația s-a produs în 17 octombrie 2025, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 și 6.

Explozia s-a inițiat într-un apartament de la etajul 5, iar cea mai probabilă sursă de aprindere a fost, potrivit procurorilor, o scânteie produsă în momentul acționării unui întrerupător electric.

Oprirea alimentării instalației de utilizare a gazelor din bloc nu a oprit scurgerea, deoarece sursa se afla în amonte, la conducta subterană avariată, care făcea parte din sistemul de distribuție. Această situație explică persistența mirosului și a prezenței gazelor în clădire inclusiv după sistarea alimentării.

„Explozia a provocat decesul a patru persoane și vătămarea corporală a altor opt persoane. Imobilul a fost distrus și degradat, toate cele 54 de apartamente ale scării fiind aduse în stare de neîntrebuințare. Totodată, au fost deteriorate 96 de imobile învecinate și au fost distruse sau deteriorate 45 de autoturisme aflate în proximitate”, au explicat procurorii.

Distrigaz, sesizat de șapte ori privind mirosul de gaz

Potrivit Parchetului, Distrigaz a fost sesizat de șapte ori, în intervalul cuprins între 16 octombrie 2025, ora 07:08, și 17 octombrie, ora 09:08, în legătură cu mirosul de gaz la cele două blocuri învecinate.

Legea energiei electrice și a gazelor naturale obligă operatorul să exploateze, să întrețină și să repare sistemul de distribuție în condiții de siguranță.

Normele ANRE și procedurile interne aplicabile intervențiilor de urgență impuneau două operațiuni distincte: identificarea naturii defectului, inclusiv stabilirea faptului că gazele proveneau din sistemul de distribuție, și localizarea concretă a porțiunii avariate, astfel încât aceasta să poată fi izolată.

Procurorii au reținut mai multe deficiențe în modul în care serviciul de urgență al Distrigaz a fost organizat, coordonat și închis:

- intervențiile inițiale, efectuate de câte un singur agent, nu ar fi fost continuate prin mobilizarea unei echipe și a resurselor necesare localizării și securizării defectului;

- verificările nu ar fi fost realizate în ordinea și în zonele obligatorii: mai întâi rețeaua de distribuție, căminele celorlalte utilități și subsolurile clădirilor învecinate, apoi echipamentele de reglare și măsurare și, ulterior, instalația de utilizare;

- incidentele ar fi fost închise fără o fundamentare tehnică verificabilă și fără clarificarea rezultatelor măsurătorilor;

- măsurile operative ar fi fost oprite, iar zona părăsită înainte de localizarea defectului și eliminarea completă a gazelor din imobil;

- cele șapte sesizări succesive din aceeași zonă nu ar fi fost analizate împreună, deși mirosul a reapărut după oprirea și sigilarea alimentării cu gaze.

Ce îi impută Parchetul primului agent Distrigaz

Primul agent de intervenție de urgență, în vârstă de 54 de ani, a ajuns la blocul în care avea să se producă explozia în 16 octombrie 2025, între orele 07:54 și 09:19.

Potrivit procedurilor, acesta avea obligația de a identifica tipul defectului prin verificarea, în această ordine, a rețelei de distribuție, a echipamentelor de reglare și măsurare și, ulterior, a instalației de utilizare.

De asemenea, trebuia să transmită complet informațiile persoanelor cu atribuții de coordonare și să continue activitatea până la predarea zonei către echipa de intervenție.

Procurorii susțin că agentul a efectuat verificări incomplete, fără examinarea efectivă a subsolului și fără controlarea rețelei de distribuție în zonele prevăzute de procedură, deși existau indicii privind prezența metanului.

Acesta ar fi orientat evaluarea incidentului și către o altă posibilă sursă, inclusiv către monoxidul de carbon. Anchetatorii subliniază însă că monoxidul de carbon este un gaz incolor și inodor și nu putea explica mirosul semnalat de locatari.

Agentul nu ar fi comunicat corespunzător constatările și persistența manifestărilor după oprirea alimentării, nu ar fi solicitat continuarea intervenției cu resurse adecvate și ar fi limitat măsurile la întreruperea și sigilarea instalației de utilizare. Acesta a părăsit zona fără ca defecțiunea din sistemul de distribuție să fie identificată și pusă în siguranță, potrivit Parchetului.

Al doilea agent a intervenit de două ori la blocul învecinat

Cel de-al doilea agent de intervenție, în vârstă de 31 de ani, a ajuns de două ori la blocul învecinat: în 16 octombrie, între orele 13:39 și 14:12, și în noaptea dinaintea exploziei, între orele 01:07 și 01:40.

La prima intervenție, acesta a închis și sigilat alimentarea clădirii, fără să verifice rețeaua de distribuție, căminele celorlalte utilități și subsolurile imobilelor învecinate, susțin anchetatorii.

La cea de-a doua intervenție, desfășurată după mai mult de 11 ore, mirosul de gaz și alarmele au reapărut, deși alimentarea a fost oprită chiar de el, iar măsurătorile indicau prezența metanului.

Cu toate acestea, agentul ar fi apreciat că incidentul nu se confirmă și nu ar fi continuat sau extins verificările necesare pentru identificarea și izolarea sursei.

Răspunderea sa a fost reținută deși explozia s-a produs în blocul învecinat. Procurorii au stabilit că manifestările de la ambele clădiri proveneau din aceeași sursă: conducta subterană avariată care alimenta blocul 32 și care a rămas sub presiune.

Gazele scăpate din această conductă au migrat prin sol și infrastructura subterană atât către blocul 32, cât și, într-o măsură mai mică, spre blocul 33.

„Închiderea alimentării blocului 33 nu putea, așadar, să oprească scurgerea. Tocmai pentru astfel de situații, procedurile de intervenție impun verificarea rețelei de distribuție, a căminelor celorlalte utilități și a subsolurilor imobilelor învecinate, inclusiv ale blocului 32. O verificare completă la blocul 33 ar fi putut conduce la identificarea aceleiași surse și la izolarea acesteia”, arată Parchetul.

După plecarea agentului, la ora 01:40, au mai trecut aproximativ șapte ore și jumătate până la explozie, interval în care, potrivit anchetatorilor, puteau fi luate măsuri pentru identificarea sursei și inclusiv pentru evacuarea locatarilor.

Instalatorii Amproperty au detectat gaze, dar nu au anunțat distribuitorul

Firma Amproperty Construct și cei doi angajați ai săi au intervenit în 16 octombrie, între orele 16:30 și 17:00, la blocul 32, în baza unui contract de revizie tehnică încheiat cu asociația de proprietari după oprirea alimentării cu gaze.

Potrivit normelor ANRE, un operator economic care detectează scăpări de gaze naturale trebuie să anunțe imediat distribuitorul și să ia măsuri urgente de siguranță.

Acestea includ aerisirea încăperilor, localizarea defectului, extinderea verificărilor în întreaga zonă în care gazele se pot infiltra și rămânerea la fața locului până la eliminarea completă a gazelor și sosirea echipei operatorului de distribuție.

Unul dintre instalatori, în vârstă de 23 de ani, a făcut măsurători cu detectorul în spațiile comune, inclusiv în apropierea accesului către subsol. Celălalt, în vârstă de 26 de ani, a redeschis temporar alimentarea și a participat la verificarea aparatelor de utilizare din două apartamente.

Deși aparatele au detectat prezența gazelor în clădire, verificările nu ar fi fost extinse la subsol și în celelalte zone în care acestea se puteau infiltra.

Mirosul ar fi fost atribuit unor materiale arse, iar instalatorii au plecat fără să anunțe operatorul de distribuție și fără să asigure aerisirea și supravegherea spațiilor afectate. Acest lucru s-a întâmplat cu mai mult de 16 ore înaintea exploziei.

Procurorii precizează că instalatorilor nu li se impută faptul că nu au reparat conducta subterană, deoarece această operațiune depășea atribuțiile lor și revenea Distrigaz. Acuzațiile vizează încălcarea obligației de a sesiza imediat operatorul competent și de a menține măsurile de protecție.

Răspunderea Amproperty Construct a fost reținută ca răspundere proprie, potrivit Codului penal, pentru modul în care compania a organizat și prestat, prin angajații săi, serviciul contractat.

Aproape 300 de persoane și companii cer despăgubiri

În dosar, 297 de persoane fizice și juridice s-au constituit părți civile. Au fost desemnați patru avocați din oficiu ca reprezentanți comuni ai unor grupuri de persoane vătămate și părți civile.

Pentru garantarea recuperării prejudiciilor, procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile și imobile, prezente și viitoare, ale persoanelor și companiilor trimise în judecată, până la concurența sumelor de 68.095.536 de euro și 6.547.076,94 lei.

Sumele reprezintă valoarea probabilă actualizată a pagubelor. Sechestrul a fost aplicat efectiv inclusiv asupra imobilului în care se află sediul Distrigaz, alcătuit dintr-un teren intravilan cu o suprafață de 15.306 metri pătrați și nouă construcții. Au fost indisponibilizate și bunuri ale unuia dintre agenții de intervenție de urgență.

Valoarea estimată a bunurilor sechestrate depășește 68 de milioane de euro. Acestea ar urma să garanteze repararea prejudiciilor cerute de părțile civile, în măsura în care pretențiile vor fi admise de instanță.

Trei dintre inculpații persoane fizice se află sub control judiciar. Față de Amproperty Construct a fost dispusă interdicția de a desfășura activități de verificare și revizie tehnică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale. Procurorii au cerut judecătorului de cameră preliminară menținerea măsurilor.

Cauza față de Rețele Electrice România a fost clasată

Prin același rechizitoriu, procurorii au clasat cauza față de operatorul de distribuție a energiei electrice Rețele Electrice România, care a avut calitatea de suspect, deoarece au considerat că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Probele au confirmat că efectul termic al defecțiunii electrice a provocat perforarea conductei de gaze. Anchetatorii nu au identificat însă încălcarea de către operatorul electric a unei norme tehnice concrete de exploatare care să se afle în legătură de cauzalitate cu explozia. De asemenea, aceștia au considerat că operatorul nu putea anticipa rezultatul în circumstanțele concrete.

Peste 200 de persoane au fost audiate în timpul anchetei

Investigația a fost finalizată în aproximativ un an, între 17 octombrie 2025, data producerii exploziei, și 4 noiembrie 2026.

Cercetarea la fața locului s-a desfășurat în condiții dificile din cauza stării structurale a clădirii. Anchetatorii au folosit mijloace tehnice pentru documentarea zonelor inaccesibile, iar verificările au fost extinse la cele 96 de imobile din vecinătate.

Au fost efectuate decopertări și măsurători ale concentrațiilor de gaze din infrastructura subterană, precum și trei expertize: una tehnică judiciară în domeniul gazelor naturale, una electroenergetică și una criminalistică în domeniul exploziilor și incendiilor.

Peste 200 de persoane au fost audiate, iar anchetatorii au efectuat percheziții domiciliare și informatice.

La cercetări au participat polițiști din mai multe structuri, specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă INSEMEX Petroșani, ai Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, prin Centrul de Cercetare și Expertizare Materiale Speciale, precum și specialiști ai Institutului Național de Expertize Criminalistice și ai Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.

Citește și: Explozia din Rahova. Cum au fost ignorate semnalele de alarmă și ce nereguli au descoperit procurorii în anchetă

Editor : A.D.