Inima poate fi mai bătrână decât vârsta din buletin: Cum îți influențează vârsta biologică riscul de deces

Inima unei persoane poate avea o vârstă biologică mai mare decât vârsta sa reală, iar această diferență ar putea indica un risc crescut de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Mayo Clinic, din Statele Unite, care au utilizat inteligența artificială pentru a analiza ecografiile cardiace ale unor persoane de peste 50 de ani. Rezultatele au fost prezentate pe 13 noiembrie, la ESC Digital & AI Summit 2026, organizat de Societatea Europeană de Cardiologie.

Cercetătorii au analizat datele medicale ale 568 de persoane cu vârste de cel puțin 50 de ani, care au efectuat ecografii cardiace în perioada 2002–2004. Participanții au fost monitorizați retrospectiv, folosind informații despre decesele înregistrate pe parcursul a 20 de ani.

Pentru a determina vârsta biologică a inimii, oamenii de știință au utilizat un model de inteligență artificială capabil să analizeze imaginile obținute prin ecocardiografie și să estimeze vârsta organului.

Ulterior, au comparat rezultatele furnizate de algoritm cu vârsta cronologică a fiecărui participant.

O inimă mai bătrână cu cinci ani, asociată cu un risc de deces cu 46% mai mare

Rezultatele au arătat că persoanele a căror inimă era estimată de inteligența artificială ca fiind mai bătrână decât vârsta lor reală prezentau un risc mai ridicat de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței.

Concret, fiecare creștere cu cinci ani a diferenței dintre vârsta biologică estimată a inimii și vârsta cronologică a fost asociată cu un risc relativ de deces cu 61% mai mare pe parcursul celor 20 de ani de monitorizare, după ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă și sex.

După ce cercetătorii au luat în calcul și alți factori, inclusiv indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng, indicator al capacității inimii de a pompa sângele, asocierea s-a menținut.

În această analiză mai amplă, fiecare diferență suplimentară de cinci ani a fost asociată cu o creștere de 46% a riscului relativ de deces din cauzele investigate.

Autorii subliniază că rezultatele indică o asociere statistică și nu demonstrează că îmbătrânirea biologică a inimii provoacă direct demență sau deces.

Inteligența artificială ar putea identifica persoanele cu risc crescut

Jeffrey G. Malins, cercetător la Mayo Clinic din Rochester și prezentator al studiului, a explicat că cercetări anterioare demonstraseră deja o legătură între vârsta cardiacă estimată prin inteligență artificială și evoluția nefavorabilă a pacienților care sufereau de boli cardiovasculare.

Noul studiu a urmărit să stabilească dacă o asemenea asociere există și în populația generală, nu doar în rândul persoanelor diagnosticate cu afecțiuni ale inimii.

Potrivit cercetătorului, analiza sugerează că semnalele de îmbătrânire cardiacă identificate cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea deveni indicatori utili pentru identificarea persoanelor vulnerabile pe termen lung.

O altă posibilă aplicație ar fi evaluarea efectelor unor intervenții medicale sau ale schimbărilor stilului de viață asupra vârstei biologice a inimii.

Ce legătură există între sănătatea inimii și demență

Cercetătorii atrag atenția că bolile cardiovasculare sunt recunoscute tot mai mult ca factori implicați în declinul asociat îmbătrânirii și în mortalitatea legată de demență.

În cadrul acestei cercetări, decesele cardiovasculare și cele asociate demenței au fost analizate împreună, din considerente metodologice.

Autorii consideră însă că viitoarele studii ar trebui să examineze separat cele două categorii, pentru a înțelege mai bine relația dintre îmbătrânirea inimii și bolile neurodegenerative.

Deși rezultatele sunt promițătoare, tehnologia nu este încă validată pentru utilizarea de rutină în estimarea riscului individual pe termen lung.

Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii prospective, realizate pe grupuri mai numeroase și independente de participanți, înainte ca asemenea instrumente să poată fi utilizate pe scară largă în practica medicală.

Editor : Sebastian Eduard