Noul prim-ministru al României s-a angajat să combată unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Europa prin reducerea sectorului public și restabilirea încrederii în guvern, în încercarea sa de a contracara o extremă dreaptă în ascensiune care urmărește să imite mișcarea „MAGA” a lui Donald Trump, scrie Financial Times, care a discutat cu premierul de la București despre planurile sale și despre cum vede viitorul apropiat al țării din perspectivă economică.
Luca Niculescu, un fost diplomat fără apartenență politică, a declarat pentru FT că guvernul său minoritar, format din social-democrați și tehnocrați fără apartenență politică, își propune să reducă deficitul bugetar la 5,2% din PIB anul viitor, de la 7,8% în 2025, când România a înregistrat cel mai mare deficit din UE.
„Evident, nu este o misiune simplă”, a declarat Niculescu pentru FT. „Sper că acest lucru se va întâmpla rapid... Sunt destul de optimist.”
Niculescu, în vârstă de 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, a condus recent negocierile României pentru aderarea la OCDE. Având în vedere că aderarea este practic asigurată, experiența sa diplomatică a contribuit la convingerea președintelui Nicușor Dan să apeleze la el, după ce mai mulți alți candidați nu au reușit să formeze un guvern în acest an, notează publicația britanică.
Premierul a afirmat că programul său include „reforme îndrăznețe” menite să reducă cheltuielile publice prin fuziunea ministerelor și agențiilor și prin reorganizarea administrației regionale și locale. De asemenea, el s-a angajat să îmbunătățească colectarea impozitelor, în special a TVA-ului, domeniu în care România se află în urma celorlalte țări europene.
Cu toate acestea, el a exclus reducerile pensiilor și ale prestațiilor sociale, un punct cheie de dispută pentru social-democrați, care au determinat căderea guvernului anterior în luna mai, prin retragerea din coaliția de guvernare pe fondul măsurilor de austeritate și al reformelor întreprinderilor de stat cerute de Bruxelles ca condiție pentru deblocarea fondurilor UE.
Bucureștiul se confruntă cu un calendar strâns, având la dispoziție doar doi ani până când alegerile parlamentare ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreaptă. În prezent, a doua forță parlamentară ca mărime, partidul AUR, care își propune să „facă România din nou măreață”, se află în fruntea sondajelor de opinie — o reflectare a dezamăgirii generalizate a publicului față de clasa politică, comentează sursa citată.
Extrema dreaptă din România a atras pentru scurt timp atenția mișcării MAGA anul trecut, după ce autoritățile au anulat alegerile prezidențiale în decembrie 2024, din cauza unei presupuse interferențe rusești în favoarea lui Călin Georgescu, un candidat favorabil Moscovei care câștigase primul tur. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a citat acest caz ca exemplu al ceea ce el a descris drept represiunea Europei împotriva politicienilor de dreapta, bazată pe dovezi „slabe” privind interferența rusă. Georgescu este acum urmărit penal pentru fraudă și tentativă de răsturnare a ordinii democratice. El neagă acuzațiile.
AUR continuă să-l susțină pe Georgescu, deși legăturile sale cu MAGA au slăbit. Niculescu a refuzat să discute despre modul în care ar contracara ascensiunea AUR, dar președintele Nicușor Dan a declarat pentru FT că restabilirea „încrederii publicului în autoritățile statului” este cea mai bună modalitate de a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere. Președintele a adăugat că administrația sa are relații bune cu Washingtonul.
Planurile de consolidare fiscală ale lui Niculescu au câștigat sprijinul opoziției de centru-dreapta și al unui partid etnic maghiar, formațiuni care au guvernat anterior alături de PSD.
Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în 2019 la peste 61% în acest an. Tulburările politice au adus țara în pragul pierderii ratingului de credit de investiții, determinând o creștere bruscă a costurilor de împrumut. Însă formarea unui nou guvern și angajamentul acestuia față de austeritatea fiscală au contribuit la calmarea îngrijorărilor pieței.
„Cred că primele semne sunt bune”, a spus Niculescu, referindu-se la o vânzare recentă de obligațiuni în cadrul căreia România a strâns 4,5 miliarde de euro la randamente favorabile, cererea depășind cu mult suma oferită. „Pentru mine, acesta este un semn al încrederii piețelor în faptul că am format un guvern, precum și în primele măsuri pe care acest guvern le ia.”
Economia a dat semne de stabilizare, cifrele preliminare publicate la începutul acestei luni indicând o creștere a PIB-ului de 2,1% față de trimestrul anterior, punând capăt unei contracții prelungite. Cu toate acestea, creșterea anuală a rămas anemică, la doar 0,1%.
Niculescu a afirmat că România dorește să atragă mai multe investiții străine și să stimuleze companiile locale să investească mai mult. El se așteaptă la venituri semnificative din industria energetică și cea a apărării.
Cu toate acestea, mediul de afaceri rămâne sceptic. Doar 17% dintre antreprenori sunt optimiști cu privire la viitor, în timp ce 75% se așteaptă la o deteriorare economică suplimentară, potrivit unui studiu publicat luna aceasta de agenția de cercetare Inscop.
Marieke Blom, economist-șef la ING, a scris într-o notă de cercetare recentă că restabilirea încrederii este esențială, la fel ca și valorificarea capitalului uman al țării, a resurselor energetice și îmbunătățirea infrastructurii naționale.
„În familia europeană, România este cea talentată: evident dotată, uneori strălucitoare, dar adesea incapabilă să-și transforme abilitățile în realizări consistente”, a scris Blom.
Niculescu este de acord, citând un studiu al băncii centrale pentru a afirma că aderarea iminentă la OCDE va contribui cu până la 1% la PIB-ul României.
„Acest lucru va însemna acces la fonduri de investiții mari care au calitatea de membru al OCDE ca criteriu pentru a investi în România”, a spus el. „România este o țară în care merită să ai încredere.”
Editor : B.E.
Source: Digi24 · Bogdan Enache
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira