Franța avertizează Germania cu privire la rachetele cu rază lungă de acțiune: „S-ar putea ajunge la pragul nuclear” (FT)

Franța exercită presiuni asupra Germaniei pentru ca aceasta să precizeze modul în care ar utiliza rachetele cu rază lungă de acțiune în cazul unui conflict cu Rusia, avertizând că, în caz contrar, există riscul ca Europa să fie târâtă accidental într-un război nuclear, relatează Financial Times.

Parisul poartă discuții cu oficiali germani în încercarea de a alinia doctrina Berlinului privind utilizarea armelor capabile să lanseze așa-numitele „lovituri de precizie la adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței, potrivit a șase persoane la curent cu discuțiile.

Un oficial francez a avertizat că ar fi posibil să se atace o țintă rusă cu o armă convențională, dar să se „primească un răspuns nuclear”. El a adăugat: „Dacă rușii nu înțeleg corect semnalul, s-ar putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama”.

Preocupările Franței apar în contextul în care Germania — alături de un grup de alte țări, printre care Regatul Unit, Polonia și statele nordice și baltice — își consolidează în mod semnificativ arsenalul de arme cu rază lungă de acțiune, în încercarea de a întări capacitatea europeană de descurajare împotriva Moscovei.

Berlinul achiziționează și dezvoltă o serie de rachete lansate de la sol, cu raze de acțiune cuprinse între 500 km și peste 2.000 km, care ar permite forțelor sale armate să lovească ținte aflate adânc în teritoriul Rusiei.

Acest lucru face parte din eforturile Germaniei de a conduce un proces de reînarmare la nivel european, ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și la angajamentele oscilante ale Statelor Unite față de securitatea continentului sub președinția lui Donald Trump.

Însă eforturile de a achiziționa arme cu rază lungă de acțiune au ridicat semne de întrebare cu privire la momentul și modul în care acestea ar fi utilizate, precum și la natura reacției pe care ar provoca-o din partea Kremlinului.

Franța poartă discuții cu mai multe țări europene cu privire la doctrina sa nucleară, după ce președintele Emmanuel Macron a declarat în luna martie că va deschide dezbaterea privind modul în care programul nuclear francez le-ar putea proteja. Totuși, Parisul se concentrează în special asupra Germaniei, având în vedere bugetul său substanțial alocat apărării — în valoare de 780 de miliarde de euro pentru perioada de cinci ani până la sfârșitul anului 2030 — și planurile sale ambițioase de reînarmare.

Oficialii francezi sunt îngrijorați că conceptul lui Macron de „descurajare proactivă” ar însemna că Moscova ar trage Parisul la răspundere pentru atacurile lansate de parteneri.

„Dacă inviți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă acea persoană îi dă foc”, a declarat un oficial care cunoaște detaliile discuțiilor.

Unul dintre oficiali a afirmat că, în calitate de stat dotat cu arme nucleare, Franța și-a dezvoltat „gramatica și vocabularul nuclear”, descriind aceste elemente ca fiind regulile „tacite” de angajare. „Există obiceiuri pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului. Germanii nu le au”, a spus el.

„Ar fi mult mai bine să avem o doctrină publică clară și convingătoare, astfel încât rușii să nu interpreteze greșit niciodată un semnal și să nu înțeleagă greșit”.

Un înalt oficial german a declarat că Berlinul „nu ar putea fi mai de acord” cu faptul că țările europene au nevoie de „o doctrină și o înțelegere comune cu privire la scara de escaladare”. El a precizat că Germania a fost cea care a inițiat, în urmă cu trei ani, discuția privind necesitatea consolidării mijloacelor convenționale de descurajare împotriva Moscovei.

„Nu este ceva ce cer francezii și la care noi ne opunem”, a adăugat el. „Dobândirea acestor capacități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună privind modul de desfășurare a acestora. Acest lucru a fost clar încă de la început”.

Oficialul german a afirmat că discuțiile oficiale au fost întârziate de dezbaterea internă din Franța privind viitorul strategiei sale nucleare, dar că acum prind avânt. Un posibil rezultat ar fi o declarație comună a Germaniei, Franței și Marii Britanii care să vizeze definirea abordării lor comune, a spus el, precizând totodată că mai este încă mult până acolo.

Un înalt oficial britanic a minimizat, de asemenea, temerile francezilor. „Cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și suntem absolut convinși că ar trebui să acceptăm acest lucru, nu să ne agățăm de stereotipurile din trecut”, a afirmat acesta.

Regatul Unit, singura altă putere nucleară dintre statele membre europene ale NATO, poartă discuții similare cu Germania în cadrul planurilor celor două țări de a dezvolta în comun arme cu o rază de acțiune de peste 2.000 km, în temeiul unui acord bilateral de apărare semnat în 2024. Cele două țări discută, de asemenea, posibilitatea ca Franța să se alăture programului, a declarat oficialul britanic.

El a avertizat că, uneori, există „confuzie” în legătură cu termenul de „lovitură de precizie în adâncime”. Scopul principal era acela de a diminua „potențialul de luptă” al inamicului prin lovirea unor obiective precum centrele de comandă și control, nodurile logistice, depozitele de muniție sau fabricile de arme, dar nu și clădirile guvernamentale sau instalațiile nucleare.

„Cu toții suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare la nivel nuclear”, a declarat oficialul britanic.

Dezbaterea tot mai aprinsă privind armele cu rază lungă de acțiune scoate la iveală tensiunile generate de decizia Germaniei de a-și asuma un rol de lider în domeniul apărării și securității europene, marcând o ruptură față de atitudinea sa prudentă din deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, aceasta ilustrează consecințele retragerii Statelor Unite de pe continent și riscul ca aceasta să genereze noi tensiuni între statele europene.

Liderii politici și militari germani sunt dornici să-și prezinte planurile privind o serie de noi capacități — precum recunoașterea și informațiile obținute prin satelit — ca fiind resurse europene, și nu doar germane.

Ingo Gerhartz, generalul german care conduce comandamentul NATO responsabil cu apărarea Europei Centrale și a flancului său estic, a afirmat că acest lucru ar trebui să se aplice și în cazul loviturilor de precizie la adâncime.

„Multe dintre țările aflate în prima linie sunt capabile acum să lanseze un atac de precizie în adâncime”, a declarat Gerhartz săptămâna trecută în cadrul Conferinței de Securitate de la Berlin. El a avertizat însă că astfel de decizii trebuie luate întotdeauna în consultare cu ceilalți aliați din NATO, „deoarece orice acțiune întreprinsă de o singură țară împotriva Rusiei va fi întotdeauna atribuită întregii Alianțe NATO”.

Gerhartz a afirmat că DPS este o capacitate pe care „trebuie să o integrăm în politica generală a Alianței”.

Franz-Stefan Gady, un analist militar din Viena, a afirmat că este esențial ca Berlinul să stabilească „priorități în ceea ce privește țintele, gestionarea escaladării și autorizarea” pentru a se asigura că acestea au o pondere suficientă ca factor de descurajare, precum și pentru a reduce riscul de neînțelegeri.

„Principala mea îngrijorare o reprezintă conducerea politică a Germaniei. Nu cred că aceștia înțeleg cu adevărat cum își imaginează Bundeswehrul lupta împotriva rușilor sau cât de crucial este să se lovească ținte aflate adânc în interiorul Rusiei, dacă se dorește punerea în practică a planului Bundeswehrului și al NATO de a învinge armata rusă”, a spus el. „Acest aspect trebuie dezbătut mult mai în detaliu — poate nu în mod deschis, dar cu siguranță în rândul liderilor politici și militari”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a declarat: „Dezvoltăm capacități de lovitură de precizie la adâncime împreună cu Marea Britanie și analizăm posibilitatea includerii Franței”.

Palatul Elysee nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Citește și:

Un apel telefonic către Putin a declanșat cea mai profundă ruptură în Europa: „Nu ar trebui să-i facem pe plac dictatorului”

„În patru ore vom fi în avion”. Forțele de elită din Germania au început pregătirea pentru un război împotriva Rusiei

Editor : A.M.G.