Fostul secretar de stat John Kerry critică ritmul tranziției energetice în SUA: „Singura țară care a accelerat semnificativ este China”

Fostul secretar de stat american John Kerry consideră că Statele Unite și celelalte mari economii ale lumii trebuie să urmeze exemplul Chinei în tranziția către energia verde. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, acesta a avertizat că majoritatea statelor avansează prea lent în renunțarea la combustibilii fosili, în timp ce Beijingul a accelerat considerabil investițiile în surse regenerabile și electrificare. Rolul pe care China îl va avea la summitul climatic COP31, găzduit de Turcia, este unul dintre principalele subiecte de interes ale reuniunii.

Odată cu deschiderea COP31, conferința ONU privind schimbările climatice organizată anul acesta în Turcia, atenția observatorilor se îndreaptă și către rolul pe care China îl va avea în negocierile internaționale. Există numeroase speculații privind posibilitatea ca Beijingul să își asume, în sfârșit, un rol de lider în combaterea schimbărilor climatice, o poziție pe care a evitat-o multă vreme.

În cel mai recent plan cincinal, adoptat în martie 2026, China s-a angajat pentru prima dată să „participe activ și să conducă guvernanța climatică globală”. COP31 ar putea oferi primele indicii concrete privind disponibilitatea Beijingului de a transforma această declarație într-o implicare mai consistentă la nivel internațional.

Dacă ar adopta acum câteva decizii strategice, China s-ar putea poziționa drept un actor esențial într-o viitoare ordine mondială bazată pe electrificare, ar putea convinge rivalii să coopereze și și-ar putea consolida influența în țările din Sudul global.

Între timp, alte state, inclusiv Statele Unite sub administrația lui Donald Trump, au rămas mult în urmă. Kerry a avertizat că acestea riscă să piardă oportunități economice, pe lângă faptul că vor contribui la agravarea crizei climatice, dacă nu vor investi în energia cu emisii reduse de carbon și în electrificarea accelerată.

„Singura țară care a înregistrat o accelerare semnificativă este China. Restul lumii avansează cu greutate, în timp ce Mama Natură ne trimite semnale din ce în ce mai puternice în fiecare săptămână, în fiecare zi”, a declarat fostul secretar de stat.

„China și-a dat seama brusc că depindea mult prea mult de petrolul și gazele provenite din alte părți și a decis că trebuie să devină independentă. Alte țări, după izbucnirea războiului din Iran și întreruperea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, au ajuns la aceeași concluzie și acționează în consecință. S-a înregistrat o creștere masivă a implementării surselor regenerabile de energie. Mulțumesc, Donald Trump”, a afirmat Kerry.

În opinia sa, chiar și statele autoritare, în care nu există alegeri libere și corecte, ar putea fi încurajate să adopte o strategie de dezvoltare economică bazată pe emisii reduse de carbon, dacă observă beneficiile obținute de China.

„Vor vedea în ce direcție se îndreaptă piața și vor recunoaște unde se află alternativele mai ieftine. Chiar și ei pot citi un tabel și pot înțelege unde costurile sunt exorbitante, în cazul combustibililor fosili, și unde există o ofertă mai avantajoasă”, a spus Kerry.

Acesta a adăugat că, în prezent, energia regenerabilă, combinată cu sisteme de stocare și cu utilizarea gazelor naturale ca soluție de tranziție, este mai ieftină și mai eficientă decât dependența exclusivă de combustibilii fosili.

„Piața și-a luat decizia și, la nivel global, se îndreaptă către electricitate și către o economie bazată pe energie electrică. Oamenii trec la electricitate și vor încerca să o producă cât mai curat posibil. Aceasta este alegerea pe care o văd pusă în practică în multe locuri diferite. Este un proces de neoprit”, a mai declarat fostul secretar de stat.

China vrea să discute la COP31 despre libera circulație a tehnologiilor verzi

China a anunțat deja că dorește ca tema liberei circulații a tehnologiilor ecologice să fie inclusă pe agenda COP31, în contextul unor conflicte geopolitice „din ce în ce mai intense”. Declarația este interpretată pe scară largă ca o referire la tarifele vamale impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană unor produse chinezești, precum vehiculele electrice și echipamentele solare.

Li Shuo, reprezentant al Asia Society Policy Institute (ASPI), consideră că Beijingul se confruntă cu o oportunitate importantă de a-și consolida poziția internațională.

„Într-o lume în care acțiunile climatice erau odată considerate o constrângere pentru creștere, dar sunt acum din ce în ce mai mult un motor al acesteia, China se confruntă cu o întrebare esențială: va prelua un rol de lider nu din obligație, ci din interes propriu?”, a declarat acesta.

China, un actor tot mai important în tranziția energetică

Președinția COP31 a promis că summitul va fi unul dedicat „punerii în aplicare și accelerării” măsurilor climatice. În ceea ce privește tranziția energetică, China a înregistrat progrese care o diferențiază de celelalte mari economii ale lumii.

Potrivit unei analize realizate pentru publicația Carbon Brief, emisiile Chinei au avut o evoluție relativ stabilă sau descendentă începând din martie 2024.

Beijingul consideră tranziția energetică esențială pentru modernizarea economiei, securitatea energetică și consolidarea influenței sale internaționale, a declarat Kevin Tu, de la Institutul de Studii Energetice al Universității Oxford.

Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și efectele acestora asupra aprovizionării cu petrol și gaze, au consolidat această abordare.

Conflictele au evidențiat și implicațiile geopolitice ale tranziției globale către energia verde. În epoca dominată de combustibilii fosili, rolul dolarului american ca monedă de referință pentru tranzacțiile cu petrol i-a oferit Washingtonului ceea ce a fost numit „privilegiul exorbitant” de a fi principalul creditor al lumii, a afirmat Isabel Hilton, fondatoarea publicației specializate în mediu China Dialogue.

„Fără acest privilegiu, poziția SUA pe scena mondială pare mai slabă, iar dacă adăugăm la aceasta dominația Chinei asupra ofertei de tehnologii curate și asupra lanțurilor de aprovizionare care le produc, dominația SUA pare și mai vulnerabilă”, a explicat aceasta.

Citește și: Negocieri la Abu Dhabi: de ce Trump s-ar putea dovedi mai conciliant cu cererile lui Putin atât privind Ucraina, cât și NATO

Între timp, președintele chinez Xi Jinping prezintă țara sa drept un „actor activ și ambițios care lucrează pentru cauza dezvoltării globale”. Presa de stat chineză promovează frecvent proiectele din domeniul energiei regenerabile derulate de companii chineze în țări precum Indonezia, Pakistan și Kenya.

Valoarea contractelor din sectorul energiei verzi încheiate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road” în prima jumătate a anului 2026 a depășit deja totalul înregistrat pe parcursul întregului an 2025, potrivit unei analize recente.

Aceste state ar putea deveni aliați importanți ai Beijingului în cazul în care China va încerca să introducă tema tarifelor comerciale în negocierile climatice.

„Este probabil ca China să găsească sprijin din partea Braziliei, Indiei, Africii de Sud și a altor țări în curs de dezvoltare, preocupate de costurile și de efectele asupra accesului pe piață ale măsurilor comerciale legate de climă”, a declarat Kevin Tu.

China ezită să preia conducerea negocierilor climatice

În general, China a evitat să își manifeste ambițiile politice sau să stabilească agenda în cadrul unor reuniuni internaționale precum COP. Atitudinea Beijingului față de propunerile privind stabilirea unui obiectiv global de electrificare a fost una ambivalentă, deși țara ar putea atinge relativ ușor un asemenea obiectiv, potrivit lui Kate Logan, de la Asia Society Policy Institute.

Pe de o parte, China manifestă reticență față de obiectivele impuse din exterior. Pe de altă parte, încearcă să mențină un echilibru între interesele divergente ale partenerilor săi din Sudul global.

Yixian Sun, profesor de guvernanță în domeniul sustenabilității la Universitatea din Bath, consideră că există în continuare o diferență între modul în care autoritățile chineze își definesc rolul în politica climatică internațională și așteptările celorlalte state.

„Încă mai cred că există o discrepanță între opiniile factorilor de decizie chinezi cu privire la rolul pe care China îl poate juca în guvernanța climatică globală și așteptările internaționale privind influența pe care China ar trebui să o exercite”, a declarat acesta.

Potrivit profesorului, pentru ca Beijingul să își asume un rol de lider, este nevoie de schimbarea contextului internațional și de consolidarea încrederii între state.

„Celelalte țări trebuie să fie pregătite să accepte conducerea Chinei, iar eu nu cred că acesta este cazul, mai ales în ceea ce privește statele din emisfera nordică”, a explicat Yixian Sun.

Analiștii vor urmări, de asemenea, dacă Beijingul își va asuma angajamente concrete privind finanțarea proiectelor climatice și sprijinirea unei „tranziții juste”, un concept care urmărește protejarea drepturilor și mijloacelor de trai ale lucrătorilor afectați de renunțarea la combustibilii fosili.

Citește și: Haos pe autostrada Trakia: 11 morți într-un accident cu 86 de mașini. Un român, în stare gravă. Bulgaria declară zi de doliu național

Un alt subiect urmărit va fi posibilitatea ca China să își depună candidatura pentru organizarea COP33, în 2028. Potrivit informațiilor apărute în presă, oficialii chinezi analizează dacă găzduirea summitului ar servi intereselor țării.

Deocamdată, China ar fi mulțumită și cu un rezultat mai modest al COP31, fără decizii spectaculoase, dar care să demonstreze disponibilitatea statelor de a coopera.

„China s-ar mulțumi cu o COP care nu produce neapărat ceva monumental, dar care se încheie cu un rezultat relativ cooperant… Așadar, fără drame majore”, a declarat Kate Logan.

Editor : C.A.