Liderii europeni trebuie să discute direct cu Vladimir Putin, după ce negocierile cu Rusia au fost „iresponsabil” externalizate către o administrație americană care ar putea fi înclinată să împartă continentul în sfere de influență, a avertizat președintele Finlandei, relatează Financial Times.
Alexander Stubb, care a purtat o discuție telefonică cu Putin luna trecută, a declarat pentru FT că negociatorii americani merită „apreciere” pentru relansarea discuțiilor blocate dintre Moscova și Kiev și pentru susținerea implicării Europei în viitoarele negocieri.
„Am externalizat prea mult timp relațiile Europei cu Rusia și consider că acest lucru este iresponsabil”, a declarat Stubb într-un interviu. „Acum că dispunem de un cadru . . . consider că liderii europeni ar trebui să dialogheze direct cu Putin, transmițându-i același mesaj . . . [și] puncte comune de discuție”.
Liderul finlandez a afirmat că Europa se află la o răscruce de drumuri: fie o repetare a acordului de la Ialta din 1945, care a plasat Europa Centrală și de Est în sfera de influență sovietică, fie o repetare a Acordurilor de la Helsinki din 1975, care au atenuat tensiunile dintre Est și Vest și au promovat suveranitatea națională, integritatea teritorială și drepturile omului.
Întrebat dacă Statele Unite se află în tabăra de la Ialta, Stubb a răspuns că „speră să nu fie așa”.
„Nu știm în ce direcție se vor îndrepta acum Statele Unite. Probabil se îndreaptă mai mult spre tabăra de la Ialta, dar în viitor s-ar putea să se îndrepte mai mult spre tabăra de la Helsinki”, a spus el. „Dar asta nu ne împiedică să ne implicăm, și cred că trebuie să continuăm să facem asta”.
„Trebuie să înțelegem că Rusia nu a câștigat acest război. Și, ca să fiu sincer, nici nu-l va câștiga”.
Stubb a afirmat că Putin era „dispus să dialogheze cu Europa”, chiar dacă continentul „a întârziat” să se pregătească pentru astfel de discuții.
Liderii UE au convenit săptămâna trecută ca bătrânul continent să fie reprezentat la negocierile dintre Rusia și Ucraina de către oficiali din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și de către instituțiile UE și NATO. Stubb și alți lideri se vor întâlni marți la Berlin pentru discuții ulterioare privind conținutul unei eventuale poziții comune europene.
Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store au purtat o discuție telefonică cu Putin luna trecută, fapt care a fost criticat de unii dintre omologii lor, care nu fuseseră consultați în prealabil. Stubb a apărat această inițiativă și a afirmat că a reprezentat un element crucial într-o serie de evenimente care au condus la stabilirea de către Europa a echipei sale de negociatori.
„Acum este foarte important să fim noi cei care stabilesc agenda. Așadar, în primul rând, avem nevoie de un calendar. În al doilea rând, de o agendă”, a spus Stubb. El a propus șase domenii de negociere: garanțiile de securitate ale Ucrainei, teritoriul și prosperitatea post-conflict; măsuri de consolidare a încrederii și un armistițiu, urmate de o discuție pe tema „Ce fel de securitate vom avea în viitor?”
El a subliniat însă că discuțiile propuse între consilierii de securitate națională ai țărilor din grupul E5, ai UE și ai NATO, pe de o parte, și oficialii ruși, ucraineni și americani, pe de altă parte, se vor axa exclusiv pe aspecte de natură tehnică.
„Acordul va fi încheiat de liderii politici . . . Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că nu va exista niciun acord fără aprobarea lui Putin. Putin este cel care ia deciziile în Rusia”, a declarat Stubb.
Stubb a refuzat să comenteze o propunere a Statelor Unite adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care i se cerea să cedeze regiunea Donbas din estul țării Rusiei, în schimbul aderării la NATO.
„Nu voi spune absolut nimic cu privire la teritoriul Ucrainei, deoarece această decizie îi revine exclusiv președintelui Zelenski și poporului ucrainean”, a afirmat el, adăugând că va „depune eforturi” pentru ca Kievul să adere la alianță. Finlanda a aderat la NATO în 2023, după decenii de neutralitate, o aderare accelerată determinată de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, cu un an înainte.
„Va intra Ucraina în NATO? Răspunsul meu este: nu știu”, a spus el. „Sper că da”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Source: Digi24 · Ana-Maria Gherghiță
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira