Energia electrică, noua miză a COP31. Cum încearcă statele să reducă dependența de combustibilii fosili

Criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan dependența lumii de petrol și gaze și oferă un nou argument pentru accelerarea tranziției energetice. La COP31, care se desfășoară în perioada 9-20 noiembrie, în Antalya, Australia și Turcia propun un obiectiv ambițios: până în 2035, energia electrică să reprezinte 35% din consumul final de energie. Însă negocierile se anunță dificile, mai ales în privința surselor care vor alimenta această electrificare și a modului în care va fi finanțată tranziția, arată France24.

După reuniunile dedicate biodiversității, atenția comunității internaționale se îndreaptă din nou către schimbările climatice. Începând de luni, reprezentanți ai statelor din întreaga lume se reunesc la Antalya, în Turcia, pentru COP31.

Anul acesta, negocierile climatice se desfășoară într-un context deosebit de dificil, marcat de tensiuni geopolitice și de o vară în care numeroase regiuni ale lumii s-au confruntat cu dezastre naturale.

Obiectivul stabilit în 2015, prin Acordul de la Paris, de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale pare tot mai greu de atins. Lumea se îndreaptă către o creștere a temperaturii medii globale de 2,8 grade Celsius până în 2100, dacă politicile actuale nu se schimbă, și de 2,6 grade Celsius chiar dacă statele își continuă eforturile asumate. Avertismentul a fost formulat de ONU în cel mai recent raport anual, publicat pe 21 octombrie.

Un moment decisiv pentru suveranitatea energetică

În mod paradoxal, tocmai acest context global le oferă susținătorilor politicilor climatice un motiv de speranță.

„Aceasta este prima COP de când situația din Strâmtoarea Ormuz a aruncat lumea într-o criză energetică fără precedent”, a declarat Gaïa Febvre, șefa departamentului de politică internațională al organizației franceze de mediu Réseau Action Climat (RAC).

„Pretutindeni, atât liderii, cât și cetățenii au asistat la o creștere vertiginoasă a prețurilor hidrocarburilor, iar conștientizarea dependenței noastre de combustibilii fosili a crescut”, a adăugat ea.

La conferințele COP din ultimii ani, statele nu au reușit să ajungă la un acord concret privind principalii responsabili pentru încălzirea globală: combustibilii fosili - gazele naturale, cărbunele și petrolul.

Deși, în 2023, la COP28 din Dubai, participanții au convenit, cu dificultate, asupra necesității de a iniția o „tranziție departe de combustibilii fosili”, negocierile privind aplicarea acestui angajament au stagnat. Mai mult, COP30 s-a încheiat fără ca această chestiune să fie menționată în textul final.

„Acest nou summit pare să fie o ocazie perfectă pentru a sublinia necesitatea renunțării la combustibilii fosili și pentru a accelera tranziția verde prin dezvoltarea energiilor regenerabile. Există o legătură directă între problemele de suveranitate energetică și ambițiile climatice”, a afirmat Febvre.

În încercarea de a valorifica acest context, Australia și Turcia, care coprezidează COP31, au decis să aducă în prim-plan o alternativă: electrificarea. În cadrul discuțiilor pregătitoare desfășurate în iunie, la Bonn, în Germania, cele două țări au propus un obiectiv potrivit căruia, până în 2035, energia electrică ar trebui să reprezinte 35% din consumul final de energie. Inițiativa a primit denumirea de „35-35”.

„Acesta este cel mai important pilon în reducerea emisiilor. Trebuie să creștem gradul de electrificare în orașe, în sectorul industrial și în toate aspectele vieții. Acest lucru ne va ajuta să atingem obiectivele mai ample ale Acordului de la Paris”, a declarat Murat Kurum, ministrul turc al Mediului.

„Nimeni nu poate sancționa soarele, nimeni nu poate bloca vântul”, a afirmat, la rândul său, Chris Bowen, ministrul australian pentru schimbări climatice și energie.

„Energia solară trebuie să parcurgă 150 de milioane de kilometri până la Pământ, dar nu trebuie să parcurgă cei 150 de kilometri ai Strâmtorii Ormuz”, a adăugat el, făcând referire la blocarea principalei rute de tranzit al hidrocarburilor din Orientul Mijlociu către restul lumii.

Electrificarea urmează să fie inclusă pe agenda COP31 începând de marți, într-o zi dedicată energiei. Președinția conferinței ar urma să le solicite statelor să își asume voluntar obiectivul „35-35”. Mai multe țări, inclusiv state membre ale Uniunii Europene, au indicat deja că ar susține inițiativa.

Acesta ar reprezenta un prim pas simbolic înaintea negocierilor propriu-zise.

„Turcia insistă, de asemenea, ca această chestiune să fie discutată în cadrul negocierilor oficiale și, astfel, să fie inclusă în acordul final al COP”, a declarat Febvre.

Statele vor trebui să ajungă la un obiectiv comun, întrucât textul final al conferinței poate fi adoptat numai prin consens.

Promovarea utilizării energiei electrice

„În ultimii ani, energia electrică a reprezentat o pondere tot mai mare în consumul final de energie la nivel mondial”, a declarat Gareth Redmond-King, directorul programului internațional al organizației britanice Energy and Climate Intelligence Unit.

La sfârșitul anului 2024, energia electrică reprezenta 23% din consumul final de energie la nivel global, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

„La nivel național, unele țări sunt deja cu un pas înainte. Japonia, de exemplu, a ajuns la 35% din consumul final de energie provenit din electricitate. China se apropie de 30%. Uniunea Europeană și Statele Unite se situează în jurul mediei globale, cu 23%, respectiv 22%”, a explicat Redmond-King.

În Franța, care tocmai a anunțat un plan amplu de electrificare, energia electrică reprezintă aproximativ 27% din consumul final de energie.

În aceste condiții, cât de realist este obiectivul de a ajunge la o pondere de 35% până în 2035? Și ar putea această schimbare să aibă un impact semnificativ asupra combaterii schimbărilor climatice?

Potrivit unei analize realizate de Climate Action Tracker, dacă politicile actuale rămân neschimbate, ponderea energiei electrice în consumul final de energie ar ajunge la 28% până în 2035. Sectorul transporturilor ar continua să rămână mult în urmă în privința electrificării.

„Ar fi nevoie de voință politică și de investiții din partea guvernelor, dar obiectivul pare realizabil”, a afirmat Redmond-King.

El a explicat că tehnologiile de electrificare s-au dezvoltat rapid în ultimii ani, în special datorită Chinei. Acest lucru este vizibil, de exemplu, în extinderea utilizării mașinilor electrice și a pompelor de căldură. Tot mai multe industrii fac, de asemenea, tranziția către electricitate, pe măsură ce aceasta devine mai ieftină în comparație cu energia obținută din combustibili fosili.

„Însă, pentru ca tranziția energetică să fie echitabilă, țările cele mai dezvoltate vor trebui să accepte să sprijine statele din Sudul Global. Și sectorul privat va trebui, la rândul său, să se implice”, a subliniat Febvre.

„Curată” și „verde”: o bătălie a cuvintelor

În ceea ce privește impactul electrificării asupra combaterii schimbărilor climatice, acesta va depinde de ambiția reală a statelor, au avertizat cei doi experți, care vor urmări cu atenție negocierile de la Antalya.

În primul rând, „35% este un procent interesant, dar trebuie să reprezinte un prag minim, nu un plafon”, a spus Febvre.

Mai importantă va fi însă sursa din care provine energia electrică: regenerabilă, nucleară sau produsă prin arderea combustibililor fosili. Febvre se așteaptă ca această chestiune să provoace o adevărată „bătălie verbală” în culisele conferinței.

„La elaborarea acordului, va trebui să vedem dacă statele pot ajunge la un consens între susținătorii energiei «curate» - care includ sursele regenerabile și energia nucleară -, cei care promovează energia «verde», bazată exclusiv pe surse regenerabile, și cei care doresc să păstreze și combustibilii fosili în mixul energetic”, a explicat ea.

Cu alte cuvinte, „electrificarea trebuie să meargă mână în mână cu decarbonizarea”, a rezumat Redmond-King.

India, o mare parte a statelor africane și țările producătoare de petrol ar putea respinge însă orice formulare care ar impune ca energia electrică să provină exclusiv din surse „curate” sau „verzi”. În schimb, Uniunea Europeană va insista, cel mai probabil, ca electricitatea să fie produsă în principal din surse cu emisii reduse de carbon, inclusiv din energie nucleară.

Deocamdată, proiectul de text propus de președinția turcă solicită creșterea „ponderii energiei electrice în consumul final total de energie în conformitate cu traiectoriile compatibile cu menținerea obiectivului de 1,5 grade Celsius și complementare eforturilor de extindere a energiei regenerabile și de îmbunătățire a eficienței energetice”.

Prin urmare, documentul nu precizează explicit că energia electrică trebuie să provină din surse care nu emit gaze cu efect de seră. Formularea poate fi interpretată drept un apel la extinderea electrificării în ansamblu, în paralel cu dezvoltarea surselor regenerabile.

Aceasta este și abordarea Turciei. Potrivit grupului internațional de analiză în domeniul energiei Ember, în 2025, 43% din energia electrică a țării provenea din surse considerate curate. Energia eoliană și cea solară reprezentau împreună 22%, iar hidroenergia, 16% - un nivel record.

În același timp, Turcia a continuat să construiască noi centrale pe cărbune și nu a stabilit un obiectiv oficial pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili. Cei doi copreședinți ai COP31 au, de altfel, o legătură istorică printr-un acord referitor la cărbune.

Reducerea consumului de energie

Dincolo de sursele din care este produsă energia electrică, o altă provocare va fi reprezentată de cantitatea de energie consumată, a afirmat Febvre.

În 2025, pentru prima dată, sursele regenerabile au generat mai multă energie electrică decât cărbunele. În paralel însă, consumul de combustibili fosili a continuat să crească.

Una dintre explicații este majorarea constantă a cererii de energie, fie că este vorba despre alimentarea aparatelor de aer condiționat și a sistemelor de încălzire în perioadele cu fenomene meteorologice extreme, fie despre necesarul tot mai mare al centrelor de date, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

„În acest context, trebuie să adoptăm și un plan concret de economisire a energiei. Nu mai este vorba doar despre adăugarea acestei energii la resursele pe care le folosim deja, ci despre înlocuirea definitivă a combustibililor fosili”, a declarat Febvre.

Citește și: Lumea se îndreaptă spre o încălzire de 2,8°C „Mai e timp, dar fereastra de oportunitate se închide”

Prin urmare, dezbaterile de la Antalya se anunță dificile. Chiar dacă COP31 va ajunge la un angajament ambițios privind electrificarea, punerea acestuia în practică va reprezenta adevărata provocare.

„Va trebui să luăm măsuri pentru a transforma planul în realitate. Dar acest lucru trebuie făcut în mod echitabil, ținând cont de realitățile locale și de provocările cu care se confruntă diferitele țări”, a conchis Febvre.

Editor : C.A.