Friedrich Merz: Fără un acord privind sprijinul pentru Ucraina, nu va exista niciun acord privind bugetul UE

Cancelarul german Friedrich Merz condiționează un acord privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene de asumarea unui nou angajament financiar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro. Berlinul cere ca toate statele membre să contribuie la acoperirea deficitului bugetar al Kievului, însă propunerea riscă să adâncească diviziunile dintre țările care susțin finanțarea comună și cele care se opun unor noi împrumuturi pentru Ucraina, potrivit Euronews.

Kievul se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 70 de miliarde de euro pentru anul 2027, pe fondul războiului și al atacurilor aeriene neîncetate ale Rusiei. Uniunea Europeană și-a asumat să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro, printr-un mecanism de finanțare care urmează să fie stabilit.

„Un angajament colectiv prin care noi toți, fără excepție, să contribuim în mod echitabil la acoperirea acestui deficit este o condiție prealabilă esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a declarat Merz într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, consultată de Euronews.

Cancelarul german susține că negocierile privind bugetul multianual al Uniunii, care acoperă o perioadă de șapte ani, trebuie să asigure „o soluție susținută de toate statele membre, care să garanteze o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând cu 2028, inclusiv obligațiile de plată a dobânzilor care s-au acumulat deja”.

Dobânzile împrumutului de 90 de miliarde de euro

Dobânzile la care face referire Merz sunt aferente împrumutului de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, finanțat prin împrumuturi comune contractate de 24 de state membre.

Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut o derogare de la participarea la acest mecanism, în schimbul asigurării unanimității necesare pentru aprobarea sa.

Principalul împrumutului nu va trebui rambursat până când Rusia nu va accepta să plătească despăgubiri de război. În schimb, plățile dobânzilor vor începe să devină scadente de anul viitor. Inițial, Comisia Europeană estima costurile la aproximativ trei miliarde de euro anual, însă creșterea bruscă a costurilor de împrumut a modificat calculele.

Cele 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde Ucrainei în 2027 ar urma să se adauge împrumutului existent.

Având în vedere amploarea deficitului financiar al Kievului, o nouă rundă de împrumuturi comune a devenit rapid opțiunea preferată. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre variantele posibile înaintea unui summit special programat la sfârșitul lunii.

În scrisoarea adresată lui António Costa, Merz îi cere să accelereze calendarul discuțiilor și să includă finanțarea Ucrainei printre „prioritățile” summitului informal de la Dublin, organizat în această săptămână. Subiectul nu figura inițial pe ordinea de zi.

Germania reclamă o împărțire inegală a costurilor

Cancelarul german critică în mod explicit faptul că sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei, o țară epuizată de război, este „distribuit inegal și suportat în mare parte doar de câteva state membre”.

„Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă, la fel trebuie să fie și împărțirea sarcinilor pentru acest sprijin”, a scris Merz.

Germania este cel mai mare donator bilateral al Ucrainei. Alte state care susțin Kievul, printre care Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, împărtășesc nemulțumirile Berlinului și vor ca bugetul UE și finanțarea Ucrainei să fie negociate în cadrul aceluiași pachet.

Aceste țări fac parte din grupul așa-numiților „frugali” sau „modernizatori”, care pledează pentru reduceri generale ale cheltuielilor prevăzute în proiectul de buget european. Poziția lor le pune în opoziție cu „Prietenii coeziunii”, grupul de state care susține menținerea unui nivel ridicat al finanțării pentru politicile de coeziune.

Diviziuni între statele membre

Republica Cehă, Ungaria și Slovacia au transmis că nu intenționează să participe la un nou mecanism de împrumut comun destinat sprijinirii Ucrainei. Bulgaria, un critic vehement al livrărilor de arme către Kiev, este așteptată să adopte o poziție similară.

Cele patru state fac parte din grupul „Prietenii coeziunii”. Refuzul lor de a participa la finanțarea comună a provocat nemulțumirea țărilor care susțin o împărțire mai echitabilă a costurilor.

„Tabăra coeziunii nu poate să aibă totul”, a declarat un diplomat european. „La Bruxelles nu există un copac cu bani, așa că trebuie să facem alegeri politice.”

Simon Harris, ministrul irlandez de Finanțe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, s-a alăturat poziției susținute de grupul „frugalilor”.

„Este foarte greu să purtăm o discuție serioasă despre bugetul european pentru următorii ani fără a lua în considerare Ucraina și finanțarea acesteia”, a declarat Harris luni dimineață, înainte de a participa la o reuniune ministerială la Bruxelles.

Citește și: Cuirasatele lui Trump și „Cupola de Aur” par să se scufunde sub valul albastru: un nou „război al stelelor” pe cale să eșueze

„Trebuie să abordăm această chestiune în mod corect. Este vorba, de fapt, de securitatea europeană”, a adăugat oficialul irlandez.

Nu toate statele membre sunt însă de acord cu legarea celor două dosare. Ignacy Niemczycki, viceministrul polonez responsabil cu afacerile europene, a susținut săptămâna trecută că finanțarea Ucrainei și negocierile privind bugetul UE sunt chestiuni fundamental diferite. În opinia sa, asocierea lor ar putea „avea efecte negative” și ar face ca obținerea unui acord final să fie „și mai dificilă” decât în prezent.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a avertizat că o asemenea legătură între cele două dosare ar fi „foarte periculoasă”.

Disputa riscă astfel să complice negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, într-un moment în care statele membre trebuie să ajungă la un compromis atât asupra priorităților de cheltuieli, cât și asupra modului în care va fi finanțat sprijinul pentru Ucraina.

Editor : C.A.