De ce au devenit românii ținta extremei drepte din Germania. Consilier în Bundestag: „Îi folosesc drept carne de tun”

Declarațiile controversate ale liderei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, la adresa românilor care beneficiază de ajutoare sociale nu au provocat reacții majore în Germania, însă se înscriu într-o strategie politică prin care formațiunea încearcă să câștige sprijin electoral, susține Tudor-Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestagul german. Acesta a explicat, în direct la Digi24, că AfD folosește periodic diferite comunități de imigranți drept ținte ale discursului său, pe fondul nemulțumirilor economice ale populației.

„Weidel schimbă următoarea grupă de imigranți pe care să îi folosească drept carne de tun”

Un documentar al televiziunii publice germane a declanșat un scandal politic între Germania și România, după ce Alice Weidel, lidera AfD, i-a acuzat pe migranții români că „jefuiesc sistemul social” german. Într-o intervenție în direct la Digi24, Tudor-Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestagul german, a explicat că declarațiile liderei AfD nu reprezintă o surpriză în Germania, unde formațiunea folosește frecvent discursuri îndreptate împotriva imigranților pentru a atrage voturi.

„Pot să zic că reacția lui Alice Weidel nu ia pe nimeni prin surprindere și, de asemenea, nu a făcut neapărat cine știe ce furori în Germania. Evident, în România a fost percepută și înțeleasă mult mai negativ și e normal, pentru că a fost un atac asupra cetățenilor români din Germania”, a declarat Tudor-Dan Ancuța.

Acesta a susținut că, în Germania, declarațiile au fost percepute drept un nou episod al retoricii promovate de lidera AfD.

„Germania a trecut ca un alt atac rasist pe care îl începe Alice Weidel, cum face întotdeauna. Schimbă de la săptămână la săptămână, de la lună la lună, următoarea grupă de imigranți pe care să îi folosească drept carne de tun”, a adăugat el.

Fraudele cu ajutoare sociale, o problemă cunoscută în Germania

Controversa a pornit de la o investigație a televiziunii publice regionale MDR, care prezintă, printre altele, situația din Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt, unde cheltuielile sociale pentru cetățenii români au crescut de peste 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro anual.

Documentarul abordează și dificultățile de integrare semnalate de autoritățile locale germane, situația locuințelor supraaglomerate și mecanismele prin care legislația privind ajutoarele sociale poate fi exploatată. Investigația urmărește inclusiv efectele banilor câștigați sau primiți în Germania asupra unor comunități din România.

Întrebat despre influența discursului AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea beneficiază de un sprijin electoral important, Tudor-Dan Ancuța a explicat că investigația televiziunii publice oferă partidului un nou subiect pe care îl poate exploata politic.

„Cu siguranță este o regiune care ascultă documentarul pe care l-a făcut televiziunea publică. Nu avea acum interesul, să zic așa, să le servească liderilor AfD muniție, dar, până la urmă, ei se vor folosi de acest lucru”, a afirmat consilierul parlamentar.

Potrivit acestuia, problemele legate de fraudele cu ajutoare sociale sunt cunoscute de mai mult timp în Germania și au fost semnalate inclusiv de reprezentanți ai altor partide.

„Informația că există această fraudă cu asistență socială era de mult timp, se știa. Sunt zeci de articole de presă care vorbesc despre asta, nu este nimic nou. Și au mai fost și alți primari, inclusiv de la social-democrați, de exemplu, care au atras atenția asupra acestui lucru, din vestul Germaniei”, a explicat Ancuța.

El a precizat că, în cazul altor formațiuni politice, asemenea declarații au provocat inclusiv reacții critice în interiorul propriilor partide.

„Atunci, inclusiv în interiorul partidelor lor, au existat reacții destul de virulente, unde ei au fost, să zic așa, mustrați pentru felul în care au prezentat situația. În cazul liderilor AfD, evident, nu se întâmplă acest lucru, pentru că partidul lor susține genul acesta de discurs pe care îl folosește lidera AfD și mai ales lor le convin aceste generalizări”, a continuat acesta.

De ce sunt românii o țintă electorală pentru AfD

Consilierul parlamentar a explicat că formațiunea de extremă dreapta ignoră contribuția românilor la economia germană, concentrându-se asupra unor cazuri care pot alimenta nemulțumirile electoratului.

Din aproximativ 900.000 de cetățeni români rezidenți în Germania, circa 77.000 beneficiază de ajutorul pentru asigurarea venitului minim, reprezentând aproximativ 8,6% din total.

„Se vorbește despre cât de mult aduc românii economiei germane, ceea ce este o realitate pe care nici AfD nu poate să o nege, dar poate să o ignore, pentru faptul că românii, adică cei mai mulți, nu au cetățenie germană, deci nu sunt relevanți electoral din perspectiva lor, așa că nu le pasă”, a declarat Tudor-Dan Ancuța.

În opinia sa, AfD încearcă să transforme nemulțumirile economice ale populației în ostilitate față de anumite comunități de imigranți, pentru a obține beneficii electorale.

„Și atunci pot să îi folosească tocmai ca să îi hărțuiască și să folosească ura pe care o generează în societate ca să beneficieze ei electoral de la populație, mai ales că acum, în ultima vreme, AfD a avut creșteri semnificative în populația muncitoare, oameni mai puțin avuți, să zic așa”, a explicat el.

Consilierul a asociat această strategie cu dificultățile economice resimțite de o parte a populației germane, în contextul inflației și al creșterii costului vieții.

„În perioada aceasta de inflație mare, costuri crescute și salarii, și-au găsit practic acum, în români, următoarea țintă. Ei sunt motivul pentru care nouă nu ne cresc salariile, exact cum se folosesc și de Ucraina”, a spus Ancuța, descriind mesajul pe care AfD încearcă să îl transmită electoratului.

Acesta a amintit că și alte comunități au fost vizate anterior de aceeași retorică.

„Ucrainenii, pentru o bună perioadă de timp, erau de vină pentru toate problemele lor economice. Înainte erau sirienii, după criza migrației și așa mai departe. Acum am ajuns noi, ca români”, a concluzionat Tudor-Dan Ancuța.

Declarațiile lui Alice Weidel au provocat reacții și pe scena politică din România. Președintele USR, Dominic Fritz, i-a cerut liderei AfD să își ceară scuze și a amintit contribuția românilor la economia germană, precum și creșterea de 20 de ori a populației românești din Germania.

La rândul său, liderul PNL, Ilie Bolojan, a calificat declarațiile drept inacceptabile și a condamnat generalizările pe criterii de naționalitate.

„Nicio generalizare pe motiv de naționalitate nu poate justifica discriminarea. Din păcate, există și politicieni români care alimentează asemenea manifestări. Retorica xenofobă și extremistă nu are legătură cu adevăratul patriotism”, a transmis Bolojan.

Citește și: Reacție din PNL după acuzațiile șefei AfD: „Românii nu jefuiesc Germania și nu merită să fie insultați”

Editor : Ș.A.