Ce se întâmplă în organism după doar 30 de minute de saună. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor despre sistemul imunitar

O singură ședință de saună, de numai 30 de minute, poate produce modificări rapide ale sistemului imunitar, potrivit unui studiu realizat de cercetători finlandezi.

Oamenii de știință au descoperit că expunerea la căldură, întreruptă de un duș rece, determină creșterea temporară a numărului de globule albe din sânge, celule esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor. Efectul seamănă cu unul dintre răspunsurile imunitare observate în timpul exercițiilor fizice.

Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea Finlandei de Est și Universitatea din Turku, oferă noi indicii despre modul în care sauna influențează organismul.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică Temperature și prezentate pe 28 octombrie 2026 de ScienceDaily.

Deși studiile anterioare au asociat utilizarea regulată a saunei cu anumite beneficii pentru sănătate, mecanismele biologice implicate nu sunt încă pe deplin înțelese.

Noua cercetare sugerează că unul dintre acestea ar putea fi mobilizarea rapidă a celulelor imunitare din țesuturi în circulația sanguină.

Ce au descoperit cercetătorii după o singură ședință de saună

Studiul a inclus 51 de adulți, dintre care 27 de femei și 24 de bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani.

Participanții au petrecut 30 de minute într-o saună finlandeză, la o temperatură de 73 de grade Celsius. La jumătatea ședinței au făcut o scurtă pauză pentru un duș rece.

Oamenii de știință au recoltat probe de sânge înaintea expunerii, imediat după încheierea acesteia și la 30 de minute după ieșirea din saună.

Analizele au urmărit modificările numărului de globule albe și ale unor substanțe implicate în comunicarea dintre celulele sistemului imunitar.

Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a numărului total de leucocite imediat după ședință.

Au fost observate creșteri inclusiv în cazul neutrofilelor și limfocitelor, două categorii de celule cu rol esențial în protejarea organismului.

Neutrofilele participă la apărarea rapidă împotriva agenților patogeni, în timp ce limfocitele sunt implicate, printre altele, în recunoașterea amenințărilor, producerea anticorpilor și coordonarea răspunsurilor imunitare.

Efectul a dispărut în numai 30 de minute

Unul dintre cele mai interesante rezultate a fost durata scurtă a modificărilor observate.

La aproximativ 30 de minute după ieșirea din saună, numărul neutrofilelor și limfocitelor revenise la valorile inițiale.

Alte categorii de globule albe, precum monocitele, eozinofilele și bazofilele, au rămas crescute pentru o perioadă ceva mai lungă.

Cercetătorii consideră că aceste modificări nu indică neapărat producerea unui număr mai mare de celule imunitare.

O posibilă explicație este că sauna determină mobilizarea globulelor albe din țesuturi și din zonele în care sunt stocate, permițându-le să circule temporar în număr mai mare prin sânge.

Ulterior, acestea se redistribuie în organism.

Ilkka Heinonen, cercetător la Universitatea din Turku, a explicat că această mobilizare periodică ar putea îmbunătăți capacitatea celulelor imunitare de a supraveghea organismul și de a identifica eventualele amenințări.

Procesul este cunoscut în medicină drept supraveghere imunitară și presupune circulația celulelor specializate prin sânge și țesuturi pentru identificarea agenților patogeni sau a altor anomalii.

Sauna produce un răspuns asemănător celui din timpul exercițiilor fizice

Cercetătorii au observat că fenomenul identificat seamănă cu un proces care apare în timpul activității fizice.

Exercițiile pot determina mobilizarea temporară a celulelor imunitare, crescând numărul acestora în circulația sanguină.

Astfel, organismul își poate redistribui celulele de apărare pentru a supraveghea mai eficient diferite țesuturi.

Rezultatele sugerează că expunerea la căldura saunei, în combinație cu pauza de răcire, poate declanșa un răspuns fiziologic comparabil în anumite privințe.

Totuși, specialiștii precizează că acest lucru nu înseamnă că sauna poate înlocui exercițiile fizice sau că oferă aceleași beneficii asupra sistemului imunitar.

Studiul a urmărit exclusiv modificările biologice produse imediat după o ședință, nu efectele asupra sănătății pe termen lung.

Temperatura corpului a crescut de la 36,4 la 38,4 grade Celsius

Cercetătorii au monitorizat și modificările temperaturii corporale în timpul ședinței.

În medie, aceasta a crescut de la 36,4 la 38,4 grade Celsius, ca urmare a expunerii la căldură.

Specialiștii au încercat să stabilească dacă amploarea creșterii temperaturii influențează răspunsul sistemului imunitar.

În acest scop, au analizat și 37 de citokine, substanțe care transmit semnale între celulele imunitare și participă la reglarea inflamației și a reacțiilor de apărare.

Rezultatele au arătat că numai două dintre citokinele analizate și-au modificat semnificativ concentrațiile după ședință.

Totuși, cercetătorii au identificat 18 asocieri statistice între modificările temperaturii corporale și nivelurile anumitor citokine.

În schimb, creșterea numărului de globule albe nu a prezentat aceeași relație cu temperatura corpului.

Această diferență sugerează că mobilizarea celulelor imunitare și modificarea semnalelor chimice implicate în imunitate ar putea fi influențate de mecanisme fiziologice distincte.

Poate sauna să întărească sistemul imunitar?

Rezultatele oferă o posibilă explicație pentru unele dintre beneficiile asociate anterior utilizării regulate a saunei.

Cercetări observaționale au identificat legături între frecventarea saunei și anumite rezultate favorabile pentru sănătatea cardiovasculară și mortalitate.

Totuși, noul studiu nu demonstrează că sauna reduce riscul de infecții, previne bolile sau îmbunătățește capacitatea organismului de a combate agenții patogeni.

O creștere temporară a numărului de globule albe din sânge nu înseamnă automat că sistemul imunitar devine mai puternic.

Cercetătorii au urmărit numai răspunsul imediat la o singură ședință și nu au evaluat dacă persoanele care merg regulat la saună se îmbolnăvesc mai rar.

În plus, experimentul a inclus atât expunerea la căldură, cât și un duș rece, astfel încât efectele celor două intervenții nu pot fi separate cu certitudine.

Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă mobilizarea repetată a celulelor imunitare produce beneficii clinice pe termen lung.

Cine ar trebui să fie prudent cu sauna

Deși sauna este bine tolerată de numeroși adulți sănătoși, expunerea la temperaturi ridicate poate produce deshidratare, scăderea tensiunii arteriale, amețeli sau alte reacții nedorite.

Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare instabile, tensiune arterială necontrolată ori alte probleme medicale importante ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza sauna.

De asemenea, hidratarea este importantă, iar expunerea trebuie întreruptă dacă apar amețeli, slăbiciune sau stare de rău.

Durata de 30 de minute utilizată în studiu reprezintă protocolul experimental și nu trebuie interpretată drept o recomandare generală.

Editor : Sebastian Eduard