Ce să mănânci pentru o digestie mai bună. Gustările recomandate de specialiști și alimentele care pot provoca balonare

O digestie sănătoasă depinde atât de alimentație, cât și de stilul de viață. Balonarea, gazele intestinale, arsurile gastrice sau constipația sunt manifestări frecvente, însă, atunci când persistă, pot semnala afecțiuni care necesită investigații medicale. Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale, a explicat pentru Digi24.ro ce gustări pot susține tranzitul intestinal și ce alimente pot accentua disconfortul abdominal.

Specialiștii atrag atenția că simptomele digestive nu trebuie ignorate, mai ales atunci când devin frecvente sau persistente, iar identificarea cauzelor este esențială pentru alegerea măsurilor potrivite.

Ce este digestia și de ce este important să funcționeze corect

„Digestia este procesul prin care organismul descompune alimentele în substanțe nutritive pe care le poate absorbi și utiliza. Procesul începe încă din cavitatea bucală, prin masticație, și continuă în stomac și intestin, cu ajutorul unor organe precum ficatul, pancreasul și bila. În timpul digestiei, proteinele sunt descompuse în aminoacizi, carbohidrații în zaharuri simple, iar grăsimile în acizi grași. Ulterior, nutrienții sunt absorbiți și folosiți pentru producerea energiei, repararea țesuturilor și buna funcționare a organismului.

Așadar, digestia nu se rezumă la tranzitul intestinal sau la regularitatea scaunului. Ea presupune descompunerea alimentelor, absorbția substanțelor nutritive și eliminarea reziduurilor de care organismul nu mai are nevoie.”, a explicat pentru Digi24.ro Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie

Cum ne dăm seama că sistemul digestiv nu funcționează optim

„Balonarea, gazele intestinale, arsurile gastrice, refluxul, constipația, diareea sau durerile abdominale pot semnala anumite dezechilibre digestive. De asemenea, senzația de evacuare incompletă și schimbările persistente ale tranzitului intestinal sunt manifestări care necesită atenție.

Apariția ocazională a acestor simptome nu indică neapărat o afecțiune. Devine însă important să investigăm cauza atunci când ele persistă, reapar frecvent sau afectează activitățile cotidiene.

Mai multă atenție necesită prezența sângelui în scaun, scăderea inexplicabilă în greutate, vărsăturile persistente și durerile abdominale intense. Aceste manifestări impun evaluare medicală, mai ales dacă se agravează în timp.”, a adăugat specialistul

Ce gustări pot susține o digestie sănătoasă

„Nu există o gustare minune pentru digestie, însă anumite alimente pot contribui la un tranzit intestinal regulat și la o mai bună funcționare a sistemului digestiv.

Kiwi este una dintre cele mai bune opțiuni, fiind bogat în fibre și apă. Studiile clinice arată că poate îmbunătăți frecvența scaunelor, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu constipație.

Prunele reprezintă o altă alegere potrivită. Acestea conțin fibre și sorbitol, un zahăr care atrage apa în intestin și poate facilita tranzitul. Totuși, consumate în cantități mari, pot provoca balonare sau disconfort abdominal.

Iaurtul și kefirul sunt, de asemenea, variante bune, dacă sunt tolerate

Fiind alimente fermentate, pot conține microorganisme vii care contribuie la echilibrul microbiotei intestinale. Efectele diferă însă în funcție de microorganismele prezente și de produsul consumat.

O altă combinație nutritivă este cea dintre un fruct și o mână mică de nuci sau semințe, care oferă fibre și grăsimi nesaturate, contribuind totodată la menținerea senzației de sațietate.

Dincolo de alegerile individuale, un rol esențial îl are aportul zilnic de fibre. Pentru adulți, recomandările generale sunt de aproximativ 22-34 de grame pe zi. Cantitatea trebuie crescută treptat, iar consumul de fibre trebuie însoțit de o hidratare adecvată.”, a completat sursa Digi24.ro

Medic gastroenterolog: „Pe lângă alimentație, digestia este influențată și de stilul de viață”

„Activitatea fizică regulată, chiar și sub forma unor plimbări zilnice, contribuie la stimularea tranzitului intestinal și la buna funcționare a sistemului digestiv.

La fel de importantă este hidratarea, mai ales atunci când consumăm alimente bogate în fibre. În lipsa unui aport suficient de lichide, acestea pot favoriza constipația, în loc să îmbunătățească tranzitul.

Somnul și gestionarea stresului au, de asemenea, un rol important. Legătura permanentă dintre creier și intestin face ca perioadele de stres, anxietate sau odihnă insuficientă să accentueze simptomele digestive, în special la persoanele cu sindrom de intestin iritabil.

Un alt obicei util este să nu amânăm în mod repetat mersul la toaletă, deoarece ignorarea senzației de defecație poate favoriza constipația.
Nu în ultimul rând, este recomandat să mâncăm într-un ritm mai lent. Atunci când mâncăm în grabă, putem înghiți mai mult aer și putem consuma cantități mai mari de alimente înainte de apariția senzației de sațietate.”, a adăugat specialistul

Există alimente sau combinații care favorizează balonarea și gazele?

„Da, însă este important să nu privim aceste alimente prin prisma unor liste universale de produse interzise. Unele dintre cele mai sănătoase alimente pot favoriza apariția gazelor intestinale tocmai pentru că sunt bogate în fibre și carbohidrați fermentabili.

Printre acestea se numără fasolea, lintea, năutul, ceapa, usturoiul, anumite fructe și produse lactate, dar și îndulcitorii precum sorbitolul sau xilitolul. Toleranța diferă însă de la o persoană la alta, astfel că un aliment care provoacă balonare cuiva poate fi foarte bine tolerat de altcineva.

O parte dintre acești carbohidrați fac parte din categoria FODMAP. Ei se absorb mai greu în intestinul subțire, ajung în colon și sunt fermentați de bacteriile intestinale. În urma acestui proces se pot produce gaze, distensie abdominală și durere, mai ales în cazul persoanelor cu intestin sensibil sau cu sindrom de intestin iritabil.

• (FODMAP - Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides, and Polyols) care descrie un grup de carbohidrați și polioli cu lanț scurt. Aceștia sunt absorbiți greu în intestinul subțire, atrag apă în lumen și fermentează rapid sub acțiunea bacteriilor din colon.)

Asta nu înseamnă că aceste alimente sunt nesănătoase sau trebuie eliminate. De cele mai multe ori, este suficient să reducem cantitatea, să le introducem treptat în alimentație sau să le preparăm diferit, în funcție de toleranța fiecărei persoane.

De asemenea, băuturile carbogazoase, mesele abundente sau bogate în grăsimi și mâncatul rapid pot accentua balonarea și senzația de prea plin.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

Când este recomandată dieta low-FODMAP și de ce nu trebuie urmată fără îndrumare medicală

„În cazul persoanelor care se confruntă frecvent cu balonare și disconfort digestiv, dieta low-FODMAP poate fi o soluție utilă, în special în sindromul de intestin iritabil. Aceasta nu trebuie însă începută fără recomandarea unui specialist. Regimul are caracter temporar și presupune reintroducerea treptată a alimentelor, pentru a identifica acei carbohidrați care provoacă simptome și pentru a adapta alimentația în funcție de toleranța individuală.”, a conchis Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale