Judecătorul de la Tribunalul București, care a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu, invocă mai multe argumente care să susțină acest lucru. Însă magistratul subliniază că nu există argumente care să susțină o măsură mai blândă, cum ar fi controlul judiciar, invocând gravitatea acuzațiilor aduse de procurorii DIICOT, „o posibilă perseverență infracțională”, dar și intenția de a părăsi România, potrivit motivării deciziei de luni. 

Încă de la început, e important de menționat că judecătorul de la Tribunalul București nu a pus în discuție existența „suspiciunii rezonabile” că Georgescu a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în dosarul DIICOT.

Acesta susține, însă, că „până în prezent nu există nicio dovadă în sensul că inculpatul Călin Georgescu ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracțiunilor de care este acuzat”.

CITEȘTE ȘI: Banii afaceristului păgubit de Georgescu ar fi ajuns în conturile unei entități anchetate în SUA și care are conexiuni cu Rusia (surse)

Pentru a înțelege acuzațiile aduse de DIICOT în acest dosar, reluăm următoarele articole scrise de Digi24.ro pe această temă, începând cu cel care a arătat, în exclusivitate, existența plângerii penale care a dus la arestarea preventivă a lui Călin Georgescu:

De ce consideră judecătorul că Georgescu ar trebui plasat în arest la domiciliu

Magistratul a pus în discuție dacă este împlinită o altă condiție pentru plasarea lui Călin Georgescu în arest preventiv.

„În prezent starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”, potrivit motivării judecătorului de la Tribunalul București.

Un argument care să susțină concluzia de mai sus este „timpul scurs de la data comiterii faptelor și de la data sesizării organelor judiciare până în prezent”. 

„Se observă aşadar că inculpaţii s-au aflat în stare de libertate pe o perioadă de peste 4 ani de la prima sesizare a organelor judiciare cu privire la infracţiunea de înşelăciune. În acest context, se apreciază că intervalul de timp scurs de la data comiterii faptelor coroborat cu durata privării de libertate în prezenta cauză este de natură a diminua pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul l-ar fi generat”, potrivit judecătorului de la Tribunalul București.

Magistratul a invocat și „circumstanțele personale” ale lui Călin Georgescu, menționând că este o persoană matură, fără antecedente penale (dar cercetat în mai multe dosare penale), ce prezintă aparența unei bune integrări sociale și care este cunoscut în spațiul public pentru activitatea sa din domeniul politic.

„Ţinând seama de aceste aspecte, judecătorul nu poate identifica argumente pentru a se considera că inculpatul prezintă un risc ridicat de comitere a unor noi infracţiuni ce nu ar putea fi estompat altfel decât prin arestarea preventivă ori că nu se va supune rigorilor unei măsuri preventive mai uşoare. 

Totodată, mediatizarea situaţiei sale juridice împreună cu măsurile ferme adoptate de organele judiciare, au fost suficiente pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra potenţialului infracţional al acestuia, reuşita unor activităţi infracţionale viitoare fiind astfel diminuată”, potrivit judecătorului de la Tribunalul București.

Un alt argument invocat vizează „riscurile de afectare a bunei desfășurări a procesului penal, de sustragere de la urmărirea penală sau de judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Judecătorul consideră că „nu există indicii în sensul că inculpatul ar fi încercat să afecteze în vreun fel buna desfășurare a procesului penal”.

„Deşi îşi face cunoscută intenţia de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, inculpatul afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru oricum, ci numai după ce va avea legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar. 

În niciun moment nu îşi exprimă acesta intenţia de a fugi şi de a încălca obligaţiile impuse de organele judiciare, conştientizând consecinţele pe care o astfel de conduită le poate antrena”, se mai arată în motivarea citată.

De ce nu ar putea fi Călin Georgescu plasat sub control judiciar

Astfel, judecătorul de la Tribunalul București consideră că cele 42 de zile de arest preventiv au fost suficiente pentru „a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni”.

În plus, magistratul subliniază în această motivare că plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu „este proporțională cu gravitatea abstractă și concretă a acuzațiilor aduse acestuia și este necesară” pentru a continua cercetările. 

„Date fiind gravitatea acuzaţiei îndeosebi prin prisma prejudiciului produs şi nerecuperat integral, împrejurarea că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverenţă infracţională, dar şi faptul că acesta a avut sau are intenţia de a părăsi teritoriul României, apreciază judecătorul că o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi - controlul judiciar - nu ar fi aptă să asigure de o manieră la fel de eficientă atingerea scopurilor prevăzute”, este o altă concluzie care se desprinde din motivarea judecătorului de la Tribunalul București.

Decizia Tribunalului București, dată luni, este, însă, supusă atacului, iar o decizie definitivă ar trebui luată de Curtea de Apel București. Până în prezent, deciziile Tribunalului București au fost întoarse de Curtea de Apel. 

CITEȘTE AICI MAI MULTE DESPRE DEZBATEREA JURIDICĂ DINTRE MAGISTRAȚI, ÎN ACEST DOSAR: Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu: Unde s-au pus de acord toți judecătorii care au analizat cererile DIICOT

Editor : Matthew Garvey

Source: Digi24 · Matthew Garvey

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira