Banca Națională a României a revizuit în creștere traiectoria prognozată a inflației, în principal din cauza scumpirii energiei și carburanților, a anunțat luni guvernatorul Mugur Isărescu. Rata anuală a inflației este așteptată să urce ușor până la sfârșitul anului, apoi să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Guvernatorul BNR a afirmat că prețurile de sărbători ar putea rămâne relativ stabile sau ar putea avea creșteri normale, fără scumpiri exagerate.

ACTUALIZARE 11:40 Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat luni Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026. Acesta a explicat că prognoza a fost revizuită în creștere față de estimarea anterioară, după reevaluarea prețurilor la energie și combustibili.

„Rata anuală a inflației are până la sfârșitul anului o ușoară creștere. Atenție, este vorba despre indicele prețurilor de consum. Prețurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor avea creșteri normale, ca și în anii precedenți. Nu sunt exagerate", a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei. Ulterior, rata inflației ar urma să scadă aproape continuu și să reintre în intervalul țintei BNR în primul trimestru din 2028.

Energia și carburanții au împins prognoza în sus

Isărescu a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se transmit asupra costurilor de producție și, ulterior, asupra prețurilor din întreaga economie.

„Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile", a afirmat guvernatorul BNR.

Prognoza a fost realizată pe baza datelor disponibile până la 1 noiembrie, când prețul petrolului depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, acesta a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că există în continuare incertitudini privind evoluția cotațiilor.

Inflația de bază, pe care politica monetară o poate influența mai direct, este așteptată să scadă, dar va rămâne la un nivel mai ridicat decât cel estimat anterior, tot din cauza energiei și carburanților. Dintre componentele inflației de bază, serviciile continuă să înregistreze cele mai persistente creșteri.

Consumul a scăzut, iar investițiile au susținut economia

Guvernatorul BNR a declarat că scăderea puterii de cumpărare și restrângerea creditării au afectat consumul populației în trimestrul al doilea al anului. „Consumul privat și-a accentuat scăderea în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul declinului puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare", a afirmat Isărescu.

Investițiile au compensat parțial această evoluție, în special cele finanțate din fonduri europene. În schimb, investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară.

„Ne-am bazat pe efectul pozitiv al investițiilor și el există. Necazul este că nu ne-au ajutat investițiile străine directe. Ne-au ajutat investițiile din fonduri europene, în principal. Mai avem încă bani de tras de acolo, deci putem să mai avem efecte pozitive", a explicat guvernatorul.

Isărescu a mai arătat că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală. Analizele BNR indică însă că economia nu a înregistrat o deteriorare a competitivității prin preț.

Sursa foto: BNR
Sursa foto: BNR

De ce BNR nu a majorat dobânda-cheie

Guvernatorul a explicat că BNR nu a majorat dobânda de politică monetară, deși inflația a crescut, deoarece economia se confruntă deja cu un deficit important de cerere.

„Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei", a declarat Isărescu.

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce rata anuală a inflației a urcat la 6,94% în octombrie.

Știrea inițială

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, va prezenta luni noul Raport trimestrial asupra inflaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul băncii centrale, potrivit unei informări transmise de instituţie.

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa de joi, Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2026, document care încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor de preţuri provocate în 2026 de şocul energetic şi de seceta severă, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este aşteptat să se adâncească şi în semestrul II 2026 - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice -, şi să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuşi decât cea previzionată anterior”, se arată în comunicatul BNR.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,94% în octombrie 2026, de la 6,61% în septembrie, în principal pe fondul continuării scumpirii combustibililor şi al creşterii preţurilor legumelor, fructelor şi ouălor.

În şedinţa din 12 noiembrie, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost menţinute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Editor : A.D. | S.S.

Source: Digi24 · Andreea Dobra

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira