Bere, vin sau tărie? Un studiu realizat peste 340.000 de persoane arată ce tip de alcool e asociat cu cel mai mare risc de deces

Tipul de alcool consumat ar putea influența riscul de deces prematur, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 340.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit diferențe importante între consumul de bere, vin și băuturi spirtoase, inclusiv în ceea ce privește mortalitatea provocată de cancer și de bolile cardiovasculare.

Rezultatele arată că inclusiv un consum moderat de alcool este asociat cu un risc crescut de deces prin cancer, scrie News Medical.

Studiul, publicat în revista științifică Nutrition Journal, a analizat relația dintre cantitatea și tipul de alcool consumat și riscul de mortalitate pe termen lung.

Cercetătorii au utilizat datele a 340.924 de participanți din UK Biobank, o amplă bază de date biomedicale din Marea Britanie. Vârsta medie a persoanelor incluse în analiză a fost de aproximativ 56 de ani, iar monitorizarea s-a desfășurat pe o perioadă medie de 13,4 ani.

În acest interval au fost înregistrate 22.381 de decese.

Oamenii de știință au urmărit atât mortalitatea generală, cât și decesele provocate de cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.

Berea și băuturile spirtoase, asociate cu riscuri mai mari

Rezultatele au arătat că persoanele care consumau cantități mari de alcool prezentau un risc mai ridicat de deces din toate cauzele analizate, comparativ cu persoanele care nu consumau alcool sau beau foarte rar.

Totuși, cercetătorii au observat diferențe în funcție de tipul băuturii alcoolice.

Consumul ridicat de bere și cidru a fost asociat cu o mortalitate mai mare atât din toate cauzele, cât și din cauze specifice, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.

Un rezultat important a fost că inclusiv un consum redus de bere sau cidru a fost asociat cu o creștere a mortalității prin cancer.

În cazul băuturilor spirtoase, cercetătorii au identificat asocieri între consum și creșterea riscului de deces, inclusiv la niveluri reduse de consum.

Analiza a evidențiat o relație între creșterea cantității de alcool ingerat și mortalitatea generală, cardiovasculară și prin cancer, relație influențată în principal de consumul de bere, cidru și băuturi spirtoase.

Vinul roșu, asociat cu un risc mai mic de deces în anumite condiții

Rezultatele au fost diferite în cazul vinului.

Persoanele care consumau cantități mici de vin au prezentat, în anumite analize, o mortalitate mai redusă decât cele care consumau foarte puțin sau deloc din această băutură.

În special, consumul redus sau moderat de vin roșu a fost asociat cu un risc mai mic de deces din toate cauzele, inclusiv din cauza bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni.

Totuși, această asociere nu s-a menținut în cazul unui consum ridicat.

Persoanele care beau cantități mari de vin roșu prezentau un risc mai mare de mortalitate generală și prin cancer.

În cazul vinului alb, consumul ridicat a fost asociat cu o mortalitate crescută din toate cauzele, inclusiv cancer.

De asemenea, consumul ridicat de vin fortificat a fost asociat cu un risc mai mare de deces.

Cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu demonstrează că vinul roșu protejează organismul. Diferențele observate ar putea fi explicate și prin alți factori, precum alimentația, nivelul de activitate fizică sau alte caracteristici ale persoanelor analizate.

Chiar și consumul moderat de alcool a fost asociat cu un risc crescut de cancer

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării privește legătura dintre consumul de alcool și cancer.

Analiza a arătat că persoanele care consumau cantități moderate de alcool prezentau un risc mai mare de mortalitate prin cancer, chiar dacă nu a fost identificată o creștere semnificativă a mortalității generale pentru această categorie de consum.

Cercetătorii au analizat 20 de categorii de decese provocate de cancer, în funcție de localizarea bolii.

Pentru 15 dintre acestea au identificat asocieri între consumul total de alcool sau anumite tipuri de băuturi și creșterea mortalității, după aplicarea corecțiilor statistice.

Printre afecțiunile vizate se numără cancerele din regiunea capului și gâtului, cele ale sistemului respirator, ale aparatului digestiv, ale ficatului și vezicii biliare, precum și unele cancere hematologice, mamare și genitale.

Rezultatele susțin preocupările existente privind efectele consumului de alcool asupra riscului oncologic, inclusiv atunci când cantitățile consumate nu sunt foarte mari.

Contează dacă alcoolul este consumat în timpul mesei?

Studiul a analizat și relația dintre momentul consumului de alcool și mortalitate.

Cercetătorii au observat că persoanele care obișnuiau să bea alcool uneori sau de regulă în timpul meselor prezentau o mortalitate mai redusă.

În schimb, consumul de alcool în afara meselor a fost asociat cu efecte negative mai pronunțate asupra mortalității, în special la niveluri ridicate de consum.

Totuși, oamenii de știință nu au demonstrat că asocierea alcoolului cu alimentele reduce în mod direct efectele nocive ale acestuia.

Persoanele care consumă alcool la masă pot avea obiceiuri alimentare sau stiluri de viață diferite, care influențează rezultatele.

Ce cantitate de alcool a fost considerată „moderată” în studiu

Pentru analizarea rezultatelor, cercetătorii au împărțit participanții în mai multe categorii, în funcție de cantitatea de alcool pur consumată.

Grupul de referință a inclus persoanele care nu consumau alcool sau care beau ocazional, cel mult 20 de grame de alcool pur pe săptămână.

În studiu, consumul redus a fost definit astfel:

Pentru bărbați: peste 20 de grame de alcool pe săptămână, dar cel mult 20 de grame pe zi .

Pentru femei: peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 10 grame pe zi.

Consumul moderat a fost definit ca fiind între peste 20 și 40 de grame de alcool pe zi pentru bărbați și între peste 10 și 20 de grame pe zi pentru femei.

Consumul ridicat a depășit aceste praguri.

Pentru comparație, 20 de grame de alcool pur reprezintă aproximativ cantitatea conținută într-o bere de 500 de mililitri, cu o concentrație alcoolică de 5%. La fel este echivalentul unui pahar de vin de 200ml.

Aceste categorii au fost utilizate exclusiv pentru analiza statistică și nu reprezintă recomandări privind cantități sigure de alcool.

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu demonstrează că vinul este mai sănătos

Autorii studiului au atras atenția asupra mai multor limitări ale cercetării.

În primul rând, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri între consumul de alcool și mortalitate, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.

În plus, informațiile privind consumul de alcool au fost declarate chiar de participanți și au fost colectate în principal la începutul perioadei de monitorizare.

Cercetătorii au încercat să țină cont de factori precum vârsta, sexul, fumatul, activitatea fizică, alimentația, indicele de masă corporală și istoricul medical.

Cu toate acestea, nu poate fi exclusă influența unor factori care nu au fost măsurați sau controlați complet.

O altă limitare este faptul că 96,3% dintre participanți erau persoane albe, ceea ce poate reduce aplicabilitatea rezultatelor la alte populații.

Deși consumul redus sau moderat de vin a fost asociat cu o mortalitate mai mică în anumite situații, cercetătorii subliniază că acest rezultat nu reprezintă o dovadă a unui efect protector.

Concluzia principală a studiului este că un consum ridicat de alcool, indiferent de tipul băuturii, este asociat cu o creștere a riscului de deces, iar chiar și consumul moderat este asociat cu o mortalitate mai mare prin cancer.

Autorii amintesc că Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nu există un nivel de consum de alcool care să poată fi considerat lipsit de riscuri pentru sănătate.

Editor : Sebastian Eduard