Xi Jinping își consolidează controlul asupra Chinei printr-o campanie de epurări fără precedent. Milioane de persoane, sancționate

Xi Jinping își intensifică lupta împotriva corupției și a neloialității în Partidul Comunist Chinez, într-o campanie care a dus la sancționarea a aproximativ 7,2 milioane de membri, potrivit estimărilor unui profesor american. Epurările au ajuns până la cele mai înalte niveluri ale conducerii politice și militare, iar analiștii avertizează că presiunea tot mai mare asupra funcționarilor riscă să paralizeze administrația, să afecteze economia și să limiteze informațiile care ajung la liderul de la Beijing, arată o analiză publicată de Financial Times.

În cadrul unui seminar desfășurat la Beijing în luna iulie, cercetătorii din domeniul economiei și al relațiilor internaționale au putut observa direct efectele perturbatoare ale celei mai ample serii de epurări din China din ultimele cinci decenii.

Pentru Fang Xinghai, fost responsabil chinez în domeniul reglementării piețelor financiare și unul dintre cei mai importanți participanți la eveniment, fuseseră pregătite un loc și o plăcuță cu numele său.

Însă, spre surprinderea celorlalți participanți la conferința organizată la Universitatea din Beijing, Fang, absolvent al Universității Stanford și unul dintre cei mai elocvenți reprezentanți ai Beijingului în relația cu oamenii de afaceri și investitorii străini, nu a mai apărut pentru a lua cuvântul.

Mesajele trimise pe telefonul său au rămas fără răspuns. Ulterior, agenția oficială de presă Xinhua a anunțat că acesta era anchetat pentru „suspiciuni de încălcări grave ale disciplinei de partid și ale legii”.

În timp ce Xi Jinping se pregătește să obțină un al patrulea mandat în fruntea Partidului Comunist Chinez, anul viitor, anchetele privind încălcarea disciplinei și a legii se înmulțesc în rândul membrilor partidului.

Nici măcar liderii de rang înalt, precum Fang, nu sunt feriți de sistemul temut al anchetelor interne. Ei dispar din viața publică în cadrul unei campanii de „autopurificare” a partidului, desfășurate de peste un deceniu și cu efecte asupra distribuției puterii, economiei și chiar armatei.

Un indiciu privind amploarea fenomenului a apărut săptămâna trecută, la una dintre cele mai importante reuniuni politice ale anului: cel de-al cincilea plen al Comitetului Central, principalul organism de conducere al Partidului Comunist Chinez.

Aproximativ un sfert dintre membrii săi au lipsit, în mare parte din cauza epurărilor. A fost cea mai redusă participare la o reuniune a Comitetului Central de la Revoluția Culturală a lui Mao Zedong, desfășurată în urmă cu mai bine de jumătate de secol.

Mesajul transmis după reuniune a fost la fel de ferm: cadrele de partid au o singură opțiune, aceea de a respecta pe deplin conducerea, în caz contrar riscând inclusiv excluderea din partid.

Comunicatul preciza că, de când Xi a devenit secretar general, în 2012, conducerea a îndreptat „lama spre interior” și a eliminat „pericole ascunse grave din cadrul Partidului, al statului și al armatei”. Acum, se adăuga în document, „trebuie să menținem o presiune intensă”.

Pe măsură ce neliniștea se răspândește în aparatul birocratic, analiștii avertizează că epurările fără sfârșit riscă să intimideze funcționarii de la nivelurile inferioare ale sistemului. Aceștia ar putea ajunge să transmită conducerii doar vești bune, filtrând informațiile despre problemele reale.

Într-o țară fără presă liberă, cu un internet puternic cenzurat, fără alegeri generale și cu puține mecanisme independente de evaluare a politicilor publice, consecințele ar putea fi profunde. Experții avertizează că efectele ar putea fi deosebit de grave într-un moment în care partidul are nevoie de politici economice flexibile pentru a opri spirala deflaționistă care amenință economia Chinei.

„Partidul se afla deja într-o cameră de ecou înainte de cel de-al cincilea plen”, spune Steve Tsang, directorul Institutului pentru China al Universității SOAS din Londra.

În opinia sa și a altor analiști, controlul exercitat de Xi nu va face decât să se întărească. „Plenul se rezumă, în esență, la loialitate, disciplină și control”, afirmă Tsang.

Disciplinarea a milioane de oameni

Când Xi a devenit secretar general, în urmă cu 14 ani, una dintre principalele sale misiuni a fost combaterea corupției extinse și consolidarea legitimității politice a partidului în fața populației, după decenii de creștere economică rapidă.

Potrivit lui Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecție Disciplinară, organismul responsabil de anchetele interne ale partidului, campania anticorupție a obținut „o victorie zdrobitoare”.

În cadrul unei conferințe de presă organizate după ședința plenară, Zhang a lăudat progresele înregistrate în „eradicarea răului” și „eliminarea cu fermitate a virușilor care erodează organismul sănătos al Partidului”.

Oficialii susțin că această campanie urmărește eliminarea practicilor necorespunzătoare din interiorul partidului, astfel încât acesta să poată „servi mai bine poporul”.

Este însă dificil de identificat indicatori obiectivi care să demonstreze succesul acestei strategii. Scorul Chinei în Indicele de Percepție a Corupției, realizat de Transparency International, a crescut cu doar patru puncte din 2012, de la 39 la 43 în 2025. Media globală a fost de 42 de puncte în 2025, iar scorurile sub 50 indică probleme grave de corupție.

Beijingul măsoară însă progresul luptei împotriva corupției mai ales prin numărul funcționarilor sancționați disciplinar. Din acest punct de vedere, rezultatele sunt fără precedent. Nimic asemănător nu s-a mai întâmplat din perioada lui Mao, potrivit lui Minxin Pei, profesor de științe politice la Claremont McKenna College din California.

Aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist au primit o formă de sancțiune politică, administrativă sau judiciară, estimează Pei. Printre aceștia se numără cel puțin 632 de „tigri”, termen folosit pentru a desemna înalți funcționari cu rang de viceministru, viceguvernator sau mai mare.

În 11 dintre cei 13 ani de guvernare ai lui Xi pentru care există date disponibile, aproximativ 628.000 de cadre au fost urmărite penal și, cel mai probabil, au primit pedepse cu închisoarea. În China, mai puțin de 1% dintre persoanele trimise în judecată nu sunt condamnate, în general. Potrivit estimărilor lui Pei, cei condamnați reprezintă o parte importantă din populația penitenciară a Chinei, care a ajuns la 1,69 milioane de persoane în 2024.

A crescut dramatic și numărul celor sancționați disciplinar. În timpul celui de-al doilea mandat al predecesorului lui Xi, Hu Jintao, au fost sancționate disciplinar, în medie, 145.800 de cadre pe an, iar aproximativ 5.460 au fost trimise în judecată.

În cel de-al treilea mandat al lui Xi la conducerea statului, început în 2023, numărul funcționarilor sancționați disciplinar a depășit, în medie, 800.000 pe an, atingând un record de 983.000 în 2025.

Numărul urmăririlor penale este acum de aproximativ 14 ori mai mare decât în timpul celui de-al doilea mandat al lui Hu. În actualul mandat al lui Xi sunt formulate acuzații împotriva unei medii de aproximativ 75.000 de funcționari în fiecare an.

„Nu este o coincidență faptul că, cu un an înainte de următorul congres al partidului, el prezintă această rezoluție privind un control mai strict al partidului”, spune Pei, referindu-se la reuniunea de anul viitor, despre care se estimează că îi va acorda lui Xi un al patrulea mandat de cinci ani. „Și acesta este un avertisment pentru toată lumea.”

Efectele epurărilor asupra Comitetului Central au fost vizibile la reuniunea plenară de săptămâna trecută.

Comunicatul a confirmat excluderea a 33 de funcționari, dintre care 17 civili și 16 militari, care erau membri ai Comitetului Central sau membri supleanți, fără drept de vot.

Locurile rămase goale în vasta sală în care s-a desfășurat reuniunea fuseseră ocupate în trecut de personalități influente, precum Zhang Youxia, fost vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale.

Considerat până de curând cel mai înalt oficial responsabil de Armata Populară de Eliberare după Xi, care conduce Comisia Militară Centrală, Zhang a fost acuzat de neloialitate și de formarea unor „clici și facțiuni”. Biroul Politic a aprobat oficial excluderea sa din partid și din armată luna trecută.

Comunicatul a confirmat și excluderea lui Ma Xingrui, fost inginer aerospațial și fost șef al partidului în regiunea Xinjiang, precum și a lui Jin Zhuanglong, fost ministru al tehnologiei. A fost exclus și Liu Jianchao, fost diplomat de rang înalt și candidat la funcția de ministru de externe, care, la fel ca Fang, avea contacte frecvente cu oficiali și oameni de afaceri străini, atât în China, cât și în străinătate.

În cadrul reuniunii s-a anunțat și promovarea lui Zhang Shengmin, actualul vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, în Biroul Politic al partidului. Acesta este acum singurul membru al organismului provenit din rândul armatei. Zhang, comisar politic, a condus ampla campanie de epurare a armatei inițiată de Xi în ultimii doi ani.

Măsura reflectă importanța pe care Xi o acordă loialității, afirmă Tsang de la SOAS, posibil în detrimentul experienței militare profesionale. El subliniază că Zhang Youxia, care a participat la războiul dintre China și Vietnam din 1979 și care a fost acum îndepărtat, era unul dintre puținii ofițeri rămași în Armata Populară de Eliberare cu experiență directă de luptă.

Pe termen scurt, epurările masive din armată ar putea afecta serios capacitatea acesteia de a desfășura operațiuni de amploare, cum ar fi o eventuală invazie a Taiwanului, a scris Philip C. Saunders, de la Universitatea Națională de Apărare a SUA, într-un articol publicat de think-tank-ul Asia Society. Pe termen mediu, însă, această campanie ar putea îmbunătăți capacitățile operaționale ale armatei, pe măsură ce ofițeri mai tineri și mai bine pregătiți vor avansa în ierarhie, a adăugat el.

„S-a trecut acum de la plasarea PLA sub comanda celui care putea fi considerat cel mai profesionist și competent comandant de luptă la conducerea unui comisar politic”, afirmă Tsang. „Așadar, loialitatea și spiritul de partid sunt acum, în mod clar, prioritățile.”

Sălile de șah și de cărți

După mai bine de un deceniu de luptă împotriva corupției, controlul lui Xi asupra partidului pare mai puternic ca niciodată. Discursurile sale indică însă o nemulțumire persistentă față de faptul că nu deține suficient control asupra aparatului de partid sau că politicile sale nu sunt puse în aplicare eficient.

În ianuarie anul acesta, președintele chinez a ținut un discurs cu ușile închise în fața Comisiei Centrale pentru Inspecție Disciplinară, organismul responsabil de anchetele interne, exprimându-și frustrarea față de modul deficitar în care înalții oficiali aplică politicile sale.

Discursul a rămas secret timp de câteva luni. Însă, potrivit unor fragmente publicate în revista ideologică oficială a Partidului Comunist, Qiushi, în perioada premergătoare plenului de săptămâna trecută, Xi le-a vorbit înalților funcționari despre necesitatea de a identifica și sancționa cadrele „cu două fețe”, care, în opinia sa, pot lua mai multe forme.

Xi a enumerat șase manifestări ale duplicității. Printre acestea se numără persoanele care își exprimă „rapid și cu voce tare” angajamentul de a pune în aplicare planurile Comitetului Central, dar care, în realitate, „opun rezistență în sinea lor” și nu respectă ordinele.

Un alt tip este cel al funcționarilor „liberali din punct de vedere ideologic”, care adoptă doctrina lui Xi - denumită oficial „Gândirea lui Xi Jinping privind socialismul cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră” - doar atunci când le convine.

Liderul chinez a mai criticat persoanele „facționale”, care urmăresc interesele propriilor grupuri restrânse, pe cele preocupate exclusiv de câștigurile personale, pe cele care își schimbă poziția „după cum bate vântul politic” și pe funcționarii care adoptă o atitudine de tip „laissez-faire” față de responsabilitățile lor, permițând problemelor să „se agraveze și să se răspândească”.

Xi a afirmat că toate cele șase categorii sunt „extrem de dăunătoare cauzei și imaginii partidului” și le-a cerut membrilor comisiei să „le elimine cu hotărâre”.

„Este interesant că sunt enumerate toate aceste probleme, dar capacitatea de a le gestiona este foarte limitată”, spune Alexander Davey, analist la Institutul Mercator pentru Studii Chineze din Berlin. „Este foarte diferit de modul în care procedăm într-o democrație.”

Davey susține că Xi poate reforma sistemul chinez doar prin schimbări realizate în interiorul partidului, nu prin mecanisme externe de responsabilizare și supraveghere, așa cum se întâmplă în țările în care există separarea puterilor în stat.

În centrul provocării cu care se confruntă liderul chinez se află problema stimulentelor. Timp de ani de zile, funcționarii de partid au putut profita de creșterea economică spectaculoasă a țării pentru a obține beneficii personale, financiare sau profesionale.

De la preluarea puterii, Xi a încercat însă să schimbe modul în care sunt evaluați funcționarii de partid, prin așa-numitul sistem de evaluare a cadrelor. Acesta ar trebui să ia în calcul mai mult decât capacitatea acestora de a genera creștere economică, a explicat cercetătorul Zhuoran Li, stabilit în SUA, într-un articol publicat în iulie de Asia Society, bazat pe interviuri cu oficiali chinezi.

Printre noile criterii se numără dezvoltarea economică durabilă, armonia socială și consolidarea partidului.

În același timp, însă, Beijingul a intervenit drastic pentru a tempera boom-ul imobiliar alimentat de datorii, eliminând astfel principala sursă de finanțare a administrațiilor locale: vânzarea terenurilor.

Prăbușirea pieței imobiliare și schimbările din sistemul de evaluare au făcut ca funcționarii să se confrunte cu tot mai multe obiective de performanță, în condițiile în care resursele financiare și capacitatea administrativă de care dispun sunt tot mai limitate, a afirmat Li.

În aceste condiții, iar pe fondul dificultăților tot mai mari de avansare în carieră, funcționarii locali încearcă să-și demonstreze competența și loialitatea față de obiectivele naționale prin proiecte de imagine, menite să atragă atenția superiorilor.

Printre exemplele prezentate de presa de stat se numără un proiect dintr-un mic district al orașului Linyi, în provincia Shandong, din estul Chinei. Autoritățile locale au investit peste 700 de milioane de yuani, echivalentul a 105 milioane de dolari, într-o „bază publică modernă de formare în domeniul agricol”.

Proiectul a fost prezentat inițial drept un centru de mari dimensiuni, care urma să pregătească anual 17.000 de persoane în domeniul tehnologiilor și serviciilor agricole de înaltă performanță. Complexul putea găzdui, de asemenea, până la 1.000 de persoane pentru conferințe desfășurate pe parcursul mai multor zile.

Reporterii locali care au vizitat centrul în aprilie au găsit un auditoriu, un hotel, apartamente, grădini mici, o sală de sport și spații pentru jocuri de șah și cărți. Nu au găsit însă nicio instalație sau niciun echipament destinat cultivării plantelor, creșterii animalelor ori instruirii în utilizarea utilajelor agricole.

„Ceea ce nu au putut găsi a fost nici măcar o singură instalație sau un singur echipament legat de cultivarea culturilor, creșterea animalelor sau instruirea în domeniul utilajelor agricole. Singura legătură vizibilă cu agricultura era un mic panou”, se arăta în relatarea jurnaliștilor.

Zhang Zhongjun, director adjunct al Centrului de Cercetare pentru Gândirea lui Xi Jinping privind Socialismul cu Caracteristici Chineze pentru o Nouă Eră, din cadrul școlii de elită a partidului, a scris atunci că asemenea proiecte arată că unii oficiali acordă prea puțină atenție satisfacției publice, aplicării politicilor și îmbunătățirii concrete a condițiilor de viață ale populației.

În august, revista „Dang Jian” a Partidului Comunist Chinez, cunoscută și sub numele de „Construirea Partidului”, a criticat la rândul său funcționarii care promovează proiecte de imagine pentru a-și „mulțumi superiorii”.

„Aceștia ezită să abordeze problemele dificile moștenite din trecut sau să pună bazele unor planuri de dezvoltare pe termen lung. Drept urmare, vechile probleme rămân nerezolvate, în timp ce altele noi continuă să apară”, se arată în articol.

„Auto-revoluția” partidului

În ciuda frustrării lui Xi față de cadrele considerate indisciplinate sau refractare la ordine, mulți analiști se întreabă cât de departe poate merge partidul cu această campanie disciplinară.

Luni, într-un articol semnat chiar de el în cotidianul de mare tiraj „People’s Daily” - o apariție neobișnuită - președintele chinez a sugerat că lupta este departe de a se fi încheiat.

Xi a scris despre o idee formulată de Mao în 1945, când acesta locuia într-o peșteră: aceea de a permite poporului chinez să supravegheze partidul. Mao considera că această formă de „democrație” ar putea împiedica transformarea conducerii într-un regim dinastic, explică David Bandurski, de la China Media Project.

Xi a adăugat că partidul a identificat, în timpul mandatului său, o a doua soluție: „auto-revoluția”, adică supravegherea propriului mod de funcționare, pentru a-și păstra „natura avansată și puritatea” și pentru a se putea reînnoi permanent.

Analiștii avertizează însă că această politică ar putea avea efecte contrare celor urmărite. Ea ar putea încuraja funcționarii să-și denunțe colegii și să slăbească structurile partidului, fără să producă îmbunătățiri semnificative.

„Dacă se afirmă că există toleranță zero, funcționarii aflați într-o competiție acerbă între ei vor începe să prezinte dovezi privind abaterile comise de ceilalți, ca mijloc de a scăpa de concurenți în această competiție pentru funcții de nivel superior”, afirmă Victor Shih, profesor de economie politică chineză la Universitatea din California, San Diego.

El adaugă că plenul a propus reformarea instituțiilor pentru a elimina cadrele indisciplinate, însă o măsură similară a fost adoptată și în urmă cu cinci ani. „Se pare că nu a funcționat, deoarece tot mai mulți funcționari sunt acuzați de corupție și demiși”, spune Shih.

În cele din urmă, epurările ar putea provoca paralizie la nivelul administrațiilor locale, deoarece funcționarii se tem să aprobe proiecte ambițioase. Problemele legate de datoria administrațiilor locale din China limitează deja capacitatea acestora de a investi.

„Cred că mulți funcționari nu fac prea multe”, spune Shih. „Pentru că de fiecare dată când încerci să faci ceva important, vei implica o mulțime de antreprenori, iar miliarde de renminbi vor schimba mâinile. Astfel, devii vulnerabil la acuzații de corupție.”

În condițiile în care China se confruntă cu o cerere internă slabă, accentul pus pe disciplina politică în comunicatul plenului ar putea intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului, consideră Sheana Yue, economist senior la Oxford Economics.

„Funcționarii locali ar putea acorda prioritate conformității politice în detrimentul experimentării”, a scris ea într-o notă de cercetare. „O aversiune mai mare față de risc ar putea încetini derularea proiectelor și ar putea diminua efectele măsurilor de stimulare fiscală.”

O altă problemă este riscul apariției unei „camere de ecou”: Xi și ceilalți lideri de la vârful partidului ar putea ajunge să audă doar ceea ce vor să audă, în timp ce funcționarii de la nivelurile inferioare sunt prea speriați sau prea reticenți pentru a le prezenta o imagine fidelă a problemelor sociale și economice.

În documentele publicate după reuniunea plenară, Xi a respins ideea că această campanie ar avea efecte negative asupra economiei. Dimpotrivă, el a susținut că „prin combaterea cu fermitate a tuturor formelor de comportament necorespunzător și de corupție, se protejează un mediu de piață caracterizat de concurență loială, se stimulează energia pozitivă necesară inițiativei și spiritului antreprenorial și se previn activitățile economice dăunătoare”.

Caracterul opac al politicii elitelor din China face dificil de stabilit cât de multe informații relevante ajung la Xi și la ceilalți lideri de la vârful partidului, afirmă Minxin Pei, de la Claremont McKenna College. În opinia sa, atunci când analiștii încearcă să stabilească dacă fluxul de informații către factorii de decizie este deficitar, greșelile de politică reprezintă aproape singura dovadă disponibilă.

Citește și: SUA și China se pregătesc pentru o nouă rundă a războiului economic. De ce armistițiul comercial nu garantează pacea

Un exemplu ar putea fi menținerea prea îndelungată de către Beijing, în 2022, a măsurilor stricte de combatere a pandemiei, care a contribuit la slăbirea economiei interne. Reticența partidului de a lua măsuri decisive pentru stimularea cererii interne ar putea reprezenta o altă eroare.

Pe de altă parte, China a ajuns în avangarda unor sectoare strategice, precum inteligența artificială și energia curată, datorită politicii industriale și investițiilor în tehnologie.

Tsang, de la SOAS, susține că transformarea campaniei anticorupție - sau a ceea ce partidul numește „rectificare” - într-o caracteristică permanentă a sistemului va politiza și mai mult procesul decizional la toate nivelurile.

Citește și: Înfrângerea republicanilor lui Trump la alegeri ar putea oferi Chinei un avantaj, dar următorii doi ani ar putea să nu fie ușori

În condițiile în care „tehnocrații trebuie acum să se comporte mai mult ca niște funcționari de partid”, disciplina impusă de Xi partidului și țării „se va face în detrimentul” economiei pe termen lung, afirmă el.

Christopher Nye, cercetător asociat la Fundația Jamestown, consideră că, pentru Xi, campania de epurare servește unui obiectiv esențial: asigurarea loialității față de partid și față de liderul aflat în „centrul” conducerii. Din acest motiv, Nye nu se așteaptă la o relaxare a măsurilor.

„Un deceniu de «medicament» al său nu a dat rezultate, iar chiar și cei mai apropiați oameni ai săi s-au dovedit a fi corupți”, spune Nye. „Răspunsul său este o doză mai mare.”

Editor : C.A.