„Am simţit cum se învârte pământul cu mine şi parcă eram prins într-o horă.” Aşa descriu vertijul cei mai mulţi dintre pacienţii care experimentează una dintre cele mai frecvente manifestări neurologice întâlnite atât în practica de ambulator, cât și în serviciile de urgență.
Vertijul nu constituie un diagnostic în sine, ci un simptom care poate apărea într-un spectru extrem de larg de afecțiuni neurologice, a explicat dr. Andrei Aursulesei Mocanu, medic primar neurolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Galaţi. Pentru stabilirea exactă a diagnosticului cel mai important este ca pacientul să fie consultat de o echipă multidisciplinară pentru că vertijul poate fi simptomul unor boli care ţin de neurologie, ORL, cardiologie, medicină internă şi chiar psihiatrie.
Vertijul, un simptom pentru mai multe boli
În timpul unui episod de vertij, pacientul descrie, de regulă, o senzație falsă de mișcare a propriului corp sau a mediului înconjurător, adesea asociată cu instabilitate, greață, vărsături, tulburări de echilibru, dar şi anxietate intensă.
„Din punct de vedere neurologic, vertijul apare prin afectarea structurilor implicate în controlul echilibrului și orientării spațiale, fie la nivel periferic vestibular, fie la nivel central, cerebral. Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul sunt: accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă precum şi alte boli demielinizante, afecțiunile cerebeloase (zona din creier popular denumit „creierul mic”), neuropatiile vestibulare sau cele care presupun afectarea nervului vestibular, afecțiuni aflate la granița dintre neurologie și ORL, dar şi patologii neurodegenerative precum Boala Parkinson”, a precizat dr. Andrei Mocanu.
Pentru fiecare dintre aceste boli, vertijul este descris de pacient diferit, ceea ce oferă indicii importante medicilor. În plus, pe lângă vertij, apar şi alte simptome, în funcţie de fiecare boală în parte.
„Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul se află accidentul vascular cerebral din teritoriul vertebro-bazilar, o patologie care necesită recunoaștere rapidă deoarece poate pune viața în pericol. În aceste situații, vertijul apare brusc și poate fi însoțit de diplopie, tulburări de vorbire, precum şi alte simptome neurologice în multiple forme de prezentare clinică. Există, însă, și cazuri în care vertijul este simptomul dominant, ceea ce face diagnosticul mai dificil și impune o evaluare neurologică atentă, mai ales la pacienții vârstnici sau cu factori de risc vascular.
O altă afecțiune neurologică frecvent asociată este migrena vestibulară. Mulți pacienți nu asociază episoadele de vertij cu migrena, deoarece cefaleea poate lipsi sau poate fi discretă. În realitate, migrena vestibulară reprezintă una dintre cele mai comune cauze de vertij recurent la adultul tânăr și de vârstă medie. Pacienții descriu episoade fluctuante de amețeală, intoleranță la mișcare, sensibilitate la lumină sau zgomot și senzație de dezechilibru, stări care pot dura de la minute la ore.
Scleroza multiplă poate determina, de asemenea, vertij prin afectarea căilor vestibulare din trunchiul cerebral sau cerebel. La un pacient tânăr, în special atunci când vertijul se asociază cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, trebuie luată în considerare și această posibilitate. Uneori, vertijul poate reprezenta chiar una dintre primele manifestări ale bolii”, a subliniat medicul neurolog.
Afecțiunile cerebeloase ocupă și ele un loc important. Tumorile de fosă posterioară, degenerescențele cerebeloase, ataxiile sau procesele inflamatorii ale cerebelului pot produce vertij asociat cu instabilitate marcantă la mers, incoordonare și dificultăți în controlul mișcărilor fine.
„Vertijul poate apărea și în contextul neuropatiilor vestibulare sau al afectării nervului vestibular, afecțiuni aflate la granița dintre neurologie și ORL. Nevrita vestibulară, de exemplu, produce un vertij intens, brusc instalat, cu greață și imposibilitatea menținerii echilibrului, fără deficit neurologic major asociat. În practică, una dintre cele mai importante etape este diferențierea dintre vertijul periferic, de cauză vestibulară frecvent evaluat inițial în sfera ORL, și vertijul central care poate ascunde o patologie neurologică importantă”, a expicat medicul neurolog.
Anamneza și examenul clinic, esențiale pentru diagnostic
Diferențierea se face în primul rând printr-o anamneză atentă și prin examen clinic minuțios. Modul de debut, durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate oferă deseori indicii extrem de valoroase.
„De exemplu, vertijul periferic tipic apare frecvent brusc, este intens, rotator și se accentuează la mișcările capului. Pacientul poate prezenta greață importantă, vărsături sau senzația că „se învârte camera”, însă fără alte deficite neurologice. În aceste situații ne gândim mai ales la vertijul pozițional paroxistic benign, nevrita vestibulară sau boala Ménière, patologii în care colaborarea cu medicul ORL este fundamentală. În schimb, vertijul de cauză neurologică ridică suspiciuni atunci când se asociază cu semne precum tulburări de mers, ataxie, vedere dublă, dificultăți de vorbire, amorțeli, slăbiciune musculară sau cefalee neurologică severă. Un vertij apărut brusc la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială obligă întotdeauna la excluderea unui accident vascular cerebral. În astfel de situații, timpul devine esențial, iar evaluarea neurologică și imagistica cerebrală trebuie realizate rapid”, a precizat neurologul.
Există și patologii neurodegenerative în care amețeala și tulburările de echilibru devin simptome importante odată cu progresia bolii. În boala Parkinson sau în sindroamele parkinsoniene atipice, pacienții pot acuza instabilitate, senzație de nesiguranță la mers și dificultăți de orientare spațială, simptome care uneori sunt descrise generic drept amețeală. De asemenea, nu trebuie neglijată relația dintre vertij și tulburările anxioase sau somatizarea neurologică funcțională.
„În practica clinică întâlnim frecvent pacienți la care vertijul persistă luni întregi, fără o leziune neurologică structurală evidentă, fiind întreținut de hipervigilență, anxietate și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale. Aceste cazuri necesită o abordare complexă și echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și poate afecta profund calitatea vieții”, mai spune medicul.
De ce este importantă evaluarea multidisciplinară
Chiar dacă pacientul percepe vertijul ca pe o simplă „amețeală”, în realitate el poate avea origine vestibulară periferică, neurologică centrală, cardiovasculară, metabolică sau chiar psihogenă şi de aceea, colaborarea dintre medicul neurolog, ORL, cardiolog și uneori, medicul de medicină internă, devine esențială pentru stabilirea rapidă și corectă a diagnosticului.
„Există numeroși pacienți la care simptomul descris drept «vertij» este, în realitate, o senzație de lipotimie sau instabilitate generată de cauze cardiovasculare. Tulburările de ritm cardiac, hipotensiunea arterială, hipotensiunea ortostatică sau anumite afecțiuni valvulare pot produce amețeală, senzație de gol în cap, vedere încețoșată sau senzație iminentă de pierdere a conștienței. De aceea, evaluarea cardiologică, monitorizarea tensiunii arteriale și uneori Holterul ECG devin extrem de importante. Abordarea multidisciplinară are avantajul de a reduce întârzierile diagnostice și de a evita atât subdiagnosticarea afecțiunilor severe, cât și investigațiile inutile.
Există situații în care pacientul ajunge inițial la ORL, ulterior la neurolog și apoi la cardiolog până când tabloul clinic este complet înțeles. Tocmai de aceea, comunicarea între specialități și evaluarea integrată a pacientului reprezintă cheia unui diagnostic corect. Vertijul poate apărea relativ frecvent la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, însă mecanismele prin care se produce sunt complexe și adesea multifactoriale. De asemenea, vertijul poate fi un simptom al unei boli autoimune, dar şi a stresului cronic. În toate cazurile, este important să fie diagnosticată la timp boala pentru a putea fi tratată cât mai corect”, a subliniat medicul.
Investigaţiile necesare pentru delimitarea patologiei
Evaluarea pacientului cu vertij nu se bazează pe o singură investigație, ci pe un ansamblu de metode clinice și paraclinice care permit identificarea sursei reale a simptomelor. Medicul porneşte de la anamneza detaliată, după care urmează examenul clinic neurologic și vestibular cu rol esențial în diagnostic cu teste simple, dar extrem de utile, precum, evaluarea mersului sau testele de coordonare cerebeloasă.
„Investigațiile imagistice sunt indispensabile atunci când există suspiciunea unei cauze neurologice centrale. Rezonanța magnetică cerebrală (RMN) este metoda cea mai importantă pentru evaluarea trunchiului cerebral, cerebelului și căilor vestibulare centrale. Ea poate evidenția accidente vasculare cerebrale, scleroză multiplă, tumori de fosă posterioară sau alte leziuni structurale. Tomografia computerizată (CT) este utilizată frecvent în urgență, mai ales pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziunile mici de fosă posterioară este mai redusă.
În sfera ORL există investigații vestibulare specializate care analizează funcționarea aparatului vestibular periferic. Videonistagmografia și electronistagmografia înregistrează mișcările oculare și pot identifica disfuncțiile vestibulare. Testele calorice evaluează reacția vestibulară prin stimularea urechii interne cu apă sau aer la temperaturi diferite. Mai nou, testele video Head Impulse permit analiza rapidă și foarte precisă a reflexului vestibulo-ocular. Audiograma are și ea un rol important, deoarece anumite afecțiuni vestibulare, precum boala Ménière, se asociază cu scăderea auzului și acufene. Astfel, asocierea dintre vertij și simptomele auditive poate orienta diagnosticul către o cauză periferică vestibulară.
Nu trebuie neglijată nici evaluarea cardiovasculară. Uneori ceea ce pacientul descrie drept «vertij» reprezintă, de fapt, o lipotimie cauzată de aritmii cardiace, hipotensiune sau tulburări circulatorii. În aceste cazuri pot fi necesare electrocardiograma, monitorizarea Holter, ecocardiografia sau testarea tensiunii arteriale în ortostatism. În anumite situații sunt necesare și analize de laborator pentru excluderea unor cauze metabolice sau sistemice care pot agrava senzația de amețeală, precum anemia, tulburările glicemice, disfuncțiile tiroidiene sau dezechilibrele electrolitice”, a explicat dr. Mocanu.
Vertijul poate apărea la orice vârstă
Vertijul este o problemă medicală care poate apărea la orice vârstă, chiar dacă mult timp a fost asociată cu bătrâneţea. Ceea ce diferă este, de cele mai multe ori, cauza care stă la baza simptomelor, iar tratamentul este diferit în funcţie de boala care stă la baza simptomului.
„La persoanele vârstnice, vertijul apare frecvent în contextul bolilor vasculare, al diabetului zaharat, neuropatiilor periferice, afecțiunilor degenerative sau al afectării progresive a sistemului vestibular și vizual. În schimb, la persoanele tinere cauzele sunt diferite. Una dintre cele mai frecvente este migrena vestibulară, care poate apărea chiar la adolescenți sau adulți tineri activi profesional. De asemenea, vertijul pozițional benign poate apărea și la persoane tinere, mai ales după traumatisme minore, perioade de stres intens sau anumite infecții virale. Nevrita vestibulară afectează frecvent adulții tineri și de vârstă medie și poate produce un vertij extrem de intens chiar la pacienți fără alte boli asociate. În general, prognosticul vertijului este favorabil în majoritatea cazurilor atunci când diagnosticul este stabilit corect și tratamentul este instituit la timp. Odată stabilit diagnosticul corect, în multe situații rezultatele terapeutice sunt foarte bune, iar pacienții pot obține ameliorări importante sau chiar remiterea completă a simptomelor.
În formele de vertij vestibular periferic, una dintre cele mai eficiente metode terapeutice este reprezentată de manevrele de repoziționare vestibulară. În alte afecțiuni vestibulare, precum nevrita vestibulară, tratamentul include medicație simptomatică pentru controlul vertijului și al grețurilor în faza acută, asociată ulterior cu recuperare vestibulară. În cazul migrenei vestibulare, tratamentul presupune atât controlul crizelor, cât și profilaxia lor. Se utilizează scheme terapeutice asemănătoare migrenei clasice, adaptate fiecărui pacient, alături de identificarea și evitarea factorilor declanșatori precum stresul, privarea de somn, anumite alimente sau suprasolicitarea neuropsihică. Evoluția este de multe ori favorabilă atunci când diagnosticul este stabilit corect și pacientul înțelege mecanismele bolii.
Atunci când vertijul are cauză neurologică centrală, abordarea terapeutică devine mult mai complexă și depinde de patologia de bază. În accidentul vascular cerebral, timpul este esențial, iar tratamentul rapid poate influența major prognosticul neurologic. În scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii ale sistemului nervos central, tratamentul urmărește controlul procesului imunologic și reducerea recurențelor.
În situațiile în care vertijul apare pe fond anxios sau funcțional, tratamentul trebuie să fie multidimensional. Mulți pacienți beneficiază de recuperare vestibulară, controlul anxietății, optimizarea somnului și managementul stresului. Uneori sunt necesare și terapii medicamentoase sau suport psihologic specializat. Este foarte important ca pacientul să înțeleagă că simptomatologia este reală, chiar dacă investigațiile imagistice sunt normale”, a precizat dr. Mocanu.
Greşelile care întârzie recuperarea pacienților cu vertij persistent
De cele mai multe ori, pacienții se recuperează complet sau aproape complet după un episod vertignios. Totuși, anumite forme cronice, în special cele multifactoriale sau cele asociate anxietății persistente și afectării vestibulare centrale, pot necesita tratamente de durată și o abordare terapeutică progresivă.
„Evitarea completă a mișcării și a activității fizice nu reprezintă o soluție. Mulți pacienți dezvoltă, din teama de a nu declanșa vertijul, comportamente de evitare care întrețin simptomatologia și întârzie compensarea vestibulară. În multe situații, recuperarea presupune tocmai reexpunerea treptată și controlată la mișcare și la activitățile cotidiene.
Există și situații în care, după un episod vestibular acut, pacientul dezvoltă ceea ce numim vertij funcțional persistent sau Persistent Postural-Perceptual Dizziness. În aceste cazuri, chiar dacă afectarea vestibulară inițială se vindecă, creierul rămâne într-o stare de hipersensibilitate și hipervigilență față de senzațiile de echilibru. Pacientul poate continua să resimtă instabilitate, nesiguranță sau senzația de «mers pe valuri» timp îndelungat. Aceste forme pot fi ameliorate semnificativ prin recuperare vestibulară, managementul anxietății și reantrenarea progresivă a sistemului vestibular. Recurența vertijului nu înseamnă neapărat agravarea bolii”, a conchis neurologul.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
Source: Digi24 · A.D.V.
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira