Utilizatorii serviciilor de inteligență artificială consideră că pe ei îi face mai deștepți, iar pe ceilalți mai proști (studiu)

Utilizatorii chatboților de inteligență artificială sunt mai obiectivi atunci când evaluează modul în care tehnologia îi afectează pe ceilalți, în timp ce cred că aceasta îi face pe ei înșiși mai „fluenți” din punct de vedere mintal, arată un studiu citat de The Times.

Cercetătorii consideră că servicii precum ChatGPT și Google Gemini pot oferi utilizatorilor un sentiment de „fluență” care îi face să simtă că creierul lor funcționează mai bine decât de obicei.

Însă oamenii pot crede, de asemenea, că ceilalți devin mai puțin capabili din punct de vedere mintal deoarece se bazează prea mult pe instrumentele de IA, similar cu modul în care condiția fizică se deteriorează din cauza lipsei de exercițiu.

Un sondaj realizat pe un eșantion de 2.000 de adulți a relevat că 59% sunt de acord, într-o anumită măsură, cu afirmația că „IA îi face pe oameni mai puțin inteligenți”, în timp ce doar 14% nu sunt de acord.

Cu toate acestea, când au fost întrebați despre propriile rezultate, respondenții au considerat că IA le-a îmbunătățit capacitatea cognitivă. Aceștia erau mai înclinați să afirme că IA le-a îmbunătățit capacitatea de a genera idei, capacitatea de concentrare și abilitatea de a scrie de la zero.

Rezultatele, colectate de Public First, demonstrează o discrepanță între modul în care oamenii percep impactul inteligenței artificiale asupra propriilor vieți și abilități, comparativ cu cel asupra altora.

Cecilia Heyes, profesoară de psihologie la Universitatea din Oxford, a comparat această detașare cu „efectul terțului”, o prejudecată cognitivă prin care oamenii cred că mesajele persuasive din publicitate și propagandă au un impact mai mare asupra altora decât asupra lor înșiși.

Dar aceasta nu spune totul, consideră Heyes. Când oamenii folosesc chatboții cu IA, experimentează un fenomen numit „fluență de procesare”, în care simt că mintea lor funcționează bine.

„Ei (chatboții cu IA) par să ne asculte foarte atent. Răspund exact la ceea ce le cerem. Descompun informația în bucăți ușor de digerat, așa că simțim că înțelegem ce ne spun. Așa că avem această senzație de fluență”, a spus Heyes.

Când oamenii se gândesc la propriile interacțiuni cu chatboții cu IA, își amintesc senzații de structură și simplitate, a sugerat Heyes, dar sunt mult mai obiectivi când se gândesc la modul în care alții folosesc instrumentele bazate pe IA.

„Probabil gândim analogic”, a spus ea. „Ne gândim că, dacă cineva merge cu mașina peste tot și nu merge niciodată pe jos, nu aleargă și nu merge cu bicicleta, atunci își pierde forma fizică. Poate că este la fel când folosești IA; este echivalentul faptului de a conduce mereu cu mașina.”

Această teamă de „lipsa de aptitudini mintale” este cea mai pronunțată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, prima generație care a intrat la universitate și pe piața muncii într-o societate în care IA este utilizată pe scară largă. Acest grup este cel mai predispus să creadă că IA face oamenii mai puțin inteligenți.

Datele relevă, de asemenea, că aproape patru din cinci persoane cred că și-ar putea menține nivelul de performanță fie la locul de muncă, fie la universitate dacă IA ar dispărea mâine, în ciuda faptului că 86% recunosc că IA le permite în mod regulat să ducă la bun sfârșit sarcini care altfel le-ar fi depășit capacitățile.

Pentru a explica această încredere excesivă, Heyes a făcut referire la un experiment în care participanții folosesc o greblă pentru a muta jetoane pe o masă. Când grebla este îndepărtată, oamenii își supraestimează în mod constant raza de acțiune cu mâinile goale.

Cu toate acestea, a te baza pe IA ca pe o „greblă” nu trebuie să însemne neapărat un declin cognitiv. Optzeci la sută dintre oameni folosesc inteligența artificială pentru a gestiona sarcini plictisitoare și repetitive, ceea ce le permite să-și dedice timpul unor activități mai plăcute și unor sarcini mai solicitante.

Teama publicului față de atrofia mintală cauzată de utilizarea IA depășește abilitățile cognitive și se extinde la relațiile interpersonale. Datele arată că tot mai mulți oameni cred că IA ne-a făcut mai puțin capabili să înțelegem emoțiile celorlalți.

Acest lucru sugerează o neliniște crescândă că, pe măsură ce oamenii își externalizează gândirea către mașini, nu numai că își pierd legătura cu propriile capacități, ci și între ei.

Editor : B.E.