„Un avertisment puternic”. Protestele se extind în Europa, iar guvernele par fără soluții. De ce crește furia tinerilor

Protestele din Franța, Spania, Italia, Portugalia și Albania scot la iveală o nemulțumire tot mai mare față de costul vieții, criza locuințelor și degradarea serviciilor publice. Deși manifestațiile au cauze și revendicări diferite, analiștii avertizează că ele reflectă aceeași neîncredere: tot mai mulți tineri se îndoiesc că guvernele le pot oferi siguranță economică și șanse reale pentru viitor, arată The Guardian într-o analiză.

În Franța, grămezile de pubele cu roți adunate la intrările în școli au fost primul indiciu al amplorii nemulțumirii elevilor față de sălile de clasă degradate și lipsa cadrelor didactice. În Spania, protestele au luat forma unei tabere de corturi care s-a extins treptat în centrul capitalei, pe măsură ce locuitorii au ieșit în stradă pentru a denunța creșterea vertiginoasă a prețurilor la locuințe.

De atunci, scene similare au fost observate în Belgia, Italia și Portugalia, în timp ce ciocnirile din capitala Albaniei, Tirana, au prefigurat o toamnă a protestelor în întreaga Europă.

O mare parte a relatărilor din ultimele zile s-a concentrat asupra violențelor care au însoțit protestele din Franța și Italia. Manifestațiile în sine scot însă la iveală ceea ce pare a fi o reacție diversă la o criză comună: percepția tot mai răspândită, în special în rândul tinerilor, că guvernele sunt incapabile sau nu doresc să găsească soluții pentru locuințe accesibile, egalitate socială și servicii publice funcționale.

„Acesta este cel mai puternic semnal de alarmă transmis astăzi de tineretul revoltat din Europa, atât în Franța, cât și pe întreg continentul”, a declarat analistul politic Alberto Alemanno.

Această interpretare contrastează puternic cu mesajele transmise de numeroase voci de dreapta și de extremă dreapta, care au încercat să exploateze violențele din Franța și Italia, asociindu-le fără dovezi cu imigrația și ignorând revendicările mai ample ale protestatarilor.

Autoritățile franceze au respins orice legătură între violențe și imigrație. Președintele Emmanuel Macron a declarat duminică faptul că „violențele dezlănțuite” au fost comise de cetățeni francezi.

Alemanno, profesor de drept al Uniunii Europene la școala de afaceri HEC din Paris, a declarat că a primit în ultimele zile un număr fără precedent de solicitări din partea unor publicații de dreapta și xenofobe. Multe dintre acestea încercau să promoveze ideea că protestele ar reprezenta o formă de „revoltă paneuropeană”.

Analistul consideră însă că această narațiune este înșelătoare.

„Demonstrațiile au cauze diferite și nu au neapărat obiective politice comune”, a scris el săptămâna aceasta. „Cu toate acestea, răspândirea lor rapidă sugerează un punct slab comun: prea mulți tineri europeni se îndoiesc că instituțiile existente le pot oferi securitatea, oportunitățile și vocea pe care le așteaptă.”

Guverne fără soluții în fața nemulțumirii tinerilor

Célia Belin, șefa biroului din Paris al Consiliului European pentru Relații Externe, a afirmat că unele dintre aceste îndoieli se accentuează în prezent în Franța.

„Confruntat cu nemulțumirea profundă a tinerilor din liceu, guvernul nu are niciun răspuns pentru ei”, a spus ea. Belin a subliniat că administrația franceză este constrânsă financiar de deficitul bugetar ridicat și de nivelul mare al datoriei publice în raport cu PIB-ul, dar și politic, din cauza blocajului parlamentar.

„Practic, răspunsul este: «Nu sunt bani, nu putem face nimic». Iar asta este o problemă uriașă”, a adăugat ea.

Această perspectivă este împărtășită și de Sophie Binet, secretara generală a sindicatului francez CGT. După protestele de sâmbătă, la care au participat aproximativ jumătate de milion de oameni pentru a-și exprima nemulțumirea față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, aceasta a condamnat violențele, dar a subliniat că guvernul are puține opțiuni pentru a ieși din criză fără să răspundă revendicărilor protestatarilor.

„Mobilizarea de astăzi confirmă amploarea nemulțumirii”, a declarat ea. „Pentru a ieși din criză, există o singură cale: să se răspundă cererilor.”

De la criza locuințelor la inegalitățile sociale

Albania a fost, la rândul său, zguduită de manifestații studențești de amploare în ultima săptămână. Protestele au fost declanșate inițial de o propunere privind construirea unui complex turistic susținut de familia lui Donald Trump.

La Milano, oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de creșterea costului vieții și pentru a atrage atenția asupra inegalităților profunde dintr-un oraș în care, potrivit estimărilor, una din 12 persoane ar fi milionară.

În Piața Rossio din Lisabona, activiștii pentru dreptul la locuință și-au instalat sâmbătă corturile, înconjurați de pancarte pe care scria „generația fără adăpost” și „Vreau doar o casă în care să locuiesc”. Protestatarii au promis că vor rămâne acolo cât mai mult timp posibil.

Manifestația a amintit de protestele izbucnite în ultimele săptămâni la Porto, unde locuitorii contestă creșterea prețurilor la locuințe. Între 2015 și 2024, acestea s-au dublat, avansând cu aproximativ de două ori mai repede decât media Uniunii Europene.

Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al firmei de consultanță Eurasia Group, a afirmat că evenimentele recente nu indică apariția unei singure mișcări europene, coordonate. Mai degrabă, ele scot la iveală o „convergență a unor mișcări naționale distincte de protest”, fiecare având factori declanșatori semnificativ diferiți.

„Ceea ce le leagă este percepția tot mai puternică potrivit căreia guvernele europene nu sunt capabile să asigure locuințe la prețuri accesibile, servicii publice funcționale și securitate economică, în special pentru generațiile tinere”, a afirmat el, atrăgând atenția asupra decalajului tot mai mare dintre așteptările publicului și capacitatea financiară a guvernelor.

„Este probabil ca această neconcordanță dintre cerințele politice și realitatea economică să persiste și să se accentueze în timp, ceea ce sugerează că, pe termen mediu, sunt probabile noi manifestări de nemulțumire și proteste”, a adăugat Rahman.

Arancha González, decanul Școlii de Afaceri Internaționale din Paris și fost ministru de externe al Spaniei, a mers chiar mai departe atunci când a fost întrebată, luna aceasta, despre asemănările dintre protestele privind locuințele din Spania și manifestațiile studențești din Franța.

„Motivele sunt diferite, dar au aceeași scânteie: ruperea contractului social”, a declarat ea pentru publicația italiană Corriere della Sera. „Tinerii francezi protestează pentru educație, tinerii spanioli pentru locuințe, dar în Europa, ideea că economiile generează bunăstare și egalitate socială a fost spulberată.”

„Instituțiile democratice vor fi judecate după schimbările concrete”

În Portugalia, protestatarii au fost evacuați marți, ceea ce a dus la un nou apel la organizarea de manifestații pentru dreptul la locuință. Apeluri similare pentru proteste în zilele următoare au fost lansate în Franța, Spania și Italia, sugerând amploarea provocării cu care se confruntă oficialii din întreaga Europă, a afirmat Alberto Alemanno.

„Trebuie să protejeze manifestanții pașnici, să îi tragă la răspundere pe cei responsabili de acte criminale și să abordeze presiunile care stau la baza acestor fenomene, de la costurile locuințelor și locurile de muncă precare până la serviciile publice suprasolicitate și un viitor tehnologic incert”, a afirmat el.

„Instituțiile democratice ale Europei vor fi judecate nu după cât de ferm condamnă tulburările, ci după capacitatea lor de a transforma furia generațională într-o schimbare politică concretă.”

Citește și: Îngrijorare la ONU privind protestele violente din țările europene. Un înalt comisar face apel „la dialog”

Editor : C.A.