Trump, Xi și miza Nvidia: rivalitatea serviciilor de spionaj escaladează sub masca negocierilor comerciale

În timp ce președintele american Donald Trump și liderul Chinei Xi Jinping se pregătesc să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a prelungi un armistițiu comercial fragil, un nou scandal de spionaj a arătat că în spatele diplomației lor se află o rivalitate acerbă în domeniul serviciilor de informații, potrivit unei analize New York Times.

O luptă a serviciilor de la egal la egal

În centrul său se află Jensen Huang, liderul Nvidia și un aliat influent al lui Trump, care a recunoscut că are o aventură cu o femeie de afaceri chineză pe care oficialii serviciilor secrete americane o suspectează că spionează pentru Beijing. China a negat acuzațiile de spionaj.

Sub conducerea lui Xi, Partidul Comunist Chinez a construit un serviciu de spionaj mai sofisticat și mai asertiv, care subliniază în mod regulat importanța securității tehnologice și a amenințărilor reprezentate de Statele Unite. În același timp, Agenția Centrală de Informații (CIA) a declarat că firmele chineze reprezintă o țintă legitimă pentru spionaj în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii și biotehnologia.

Cipurile de calculator ale Nvidia alimentează boom-ul global al inteligenței artificiale și se află în centrul eforturilor Washingtonului de a împiedica această tehnologie să ajungă în mâinile Chinei. Acest lucru îl face pe Huang, care a făcut lobby pe lângă Trump pentru a relaxa restricțiile privind exportul de cipuri avansate către China, o țintă principală, spun analiștii.

„Nu este deloc surprinzător, având în vedere rolul central al Nvidia în competiția tehnologică dintre SUA și China și importanța competiției tehnologice în rivalitatea generală dintre SUA și China, că cineva ca el ar putea fi o țintă principală pentru colectarea de informații chineze”, a declarat Sheena Chestnut Greitens, expertă în securitatea chineză la Universitatea din Texas.

Agențiile americane au concluzionat că femeia de afaceri chineză, cunoscută sub numele de Alice Huang, era un instrument al Ministerului Securității Statului din China. Nvidia a declarat că desfășoară o anchetă internă.

„Este îndrăzneț, și totuși, nu cred că ar trebui să fim deloc surprinși”, a spus Christopher K. Johnson, un fost ofițer de informații al guvernului SUA, care este acum președintele China Strategies Group, o companie de consultanță în domeniul riscurilor. „Ori de câte ori chinezii declară ceva drept o prioritate strategică națională, pentru întreaga societate, așa cum au făcut cu cipurile și inteligența artificială, asta implică faptul că vor folosi toate instrumentele disponibile pentru a lucra, a cumpăra sau a fura în acest scop.”

Până acum, scandalul nu a perturbat, aparent, planurile ca Trump și Xi să se întâlnească săptămâna viitoare în orașul Shenzhen, din sudul Chinei. Trump a declarat luni că nu intenționează să aducă această chestiune în discuție cu Xi. El a minimalizat în repetate rânduri rapoartele despre spionajul și atacurile cibernetice chineze asupra Statelor Unite, argumentând că Washingtonul face același lucruri.

Aceasta este o situație în contrast cu administrația Biden, care a confruntat China la începutul anului 2023 cu privire la un balon spion observat plutind pe teritoriul continental al Statelor Unite. Relațiile oficiale dintre țări au înghețat timp de luni de zile.

Abordarea lui Trump ar putea încuraja China să își asume riscuri mai mari, a declarat Dennis Wilder, fost analist al serviciilor secrete americane specializat în China și cercetător senior la Universitatea Georgetown.

„Atitudinea laissez-faire a președintelui față de spionaj asigură Beijingul că efectele politice negative ale operațiunilor de spionaj vor fi foarte ușor de gestionat”, a atras el atenția.

Până de curând, era de așteotat ca și Huang să călătorească și la Shenzhen. Când Xi a vizitat Statele Unite în septembrie, directorul executiv din domeniul tehnologiei a fost invitat la cina de stat de la Casa Albă. El participase la o călătorie prezidențială la Beijing în luna mai, la invitația lui Trump.

„Președintele a respins în repetate rânduri spionajul chinezesc spunând că toată lumea face asta”, a spus Wilder. „Problema este că nimeni altcineva nu o face cu efectul foarte dăunător pe care îl pot face și îl fac chinezii.”

În ultimii ani, spionii chinezi au fost acuzați că au vizat telefoanele candidaților prezidențiali americani, au recrutat mailitari din Marina SUA, au cultivat consilieri politici și au plantat coduri malițioase în rețelele electrice și sistemele de apă pe care americanii se bazează zilnic.

Beijingul are, de asemenea, o istorie a operațiunilor de contrainformații nemiloase. Între 2010 și 2012, Guvernul chinez a ucis sau a închis 18 până la 20 de surse ale CIA din China, paralizând spionajul american acolo timp de ani de zile, a relatat New York Times în 2017.

Spionajul a tensionat în repetate rânduri relațiile, uneori izbucnind în crize diplomatice, cum ar fi atunci când un avion de supraveghere al Marinei SUA s-a ciocnit cu un avion de vânătoare chinez în 2001, în apropierea insulei Hainan din China, ucigând pilotul chinez. Beijingul a condamnat Washingtonul pentru spionaj și i-a reținut pe cei 24 de membri americani ai echipajului timp de 11 zile.

O agenție de spionaj mai sofisticată

Principala agenție de informații a Chinei, Ministerul Securității Statului, s-a transformat dintr-un serviciu care se baza pe adunarea de bârfe la petrecerile ambasadelor într-un studio de spionaj sofisticat, capabil să lupte de la egal la egal cu CIA, cu bugete mai mari și instrumente moderne precum inteligența artificială.

Și statutul său politic a crescut. În 2022, Xi l-a promovat pe șeful de atunci al ministerului, Chen Wenqing, în Biroul Politic al Partidului Comunist, un consiliu al celor mai importanți 24 de lideri naționali. El a fost primul șef al spionajului din ultimele decenii care a ajuns în acest organism.

Ministerul, cândva în umbră, a ieșit și el în atenția publică, postând pe contul său de socializare WeChat un șir de avertismente despre spionii străini. A făcut publice exemple de cetățeni chinezi care lucrează pentru guvern și de contractori militari din Tokio și Roma, recrutați de ofițeri CIA pentru a furniza informații despre guvern sau armată.

În același timp, Statele Unite și-au intensificat colectarea de informații pentru a include nu doar ținte militare și guvernamentale, ci și companii private chineze, a declarat directorul adjunct al CIA, Michael Ellis, la o conferință pe tema securității cibernetice din acest an. Comparativ cu rivalii geopolitici din trecut, China „reprezintă un tip fundamental diferit de amenințare pentru noi, deoarece concurența este economică”, a remarcat Ellis.

CIA a luat, de asemenea, măsura neobișnuită de a recruta în public, producând o serie de videoclipuri în mandarină prin care îndeamnă oficialii chinezi nemulțumiți să împărtășească secrete cu Statele Unite. (Contul WeChat al Ministerului Securității Statului a batjocorit videoclipurile, numindu-le „grosiere”, „farse” și un semn al „incompetenței derutante” a CIA.)

China ripostează

În China, cazul a stârnit negări oficiale și întrebări cu privire la ce ar putea câștiga Beijingul. Alice Huang a fost directoare executivă la o companie cu sediul în Singapore numită Megaspeed, care cumpără cipuri Nvidia avansate. Statele Unite au început să restricționeze vânzările de cipuri avansate direct către China la sfârșitul anului 2022, dar companiile chineze pot închiria putere de calcul de la centrele de date care utilizează aceste cipuri din Asia de Sud-Est, cum ar fi cele operate de Megaspeed.

În același timp, China a încurajat companiile autohtone să se mulțumească cu cipuri produse pe plan intern, mai puțin puternice, pentru a promova o mai mare autosuficiență națională, ceea ce a determinat unii analiști să pună la îndoială importanța cazului Nvidia.

„China nu vrea să importe atât de multe cipuri Nvidia”, a declarat Shen Dingli, specialist în relații internaționale din Shanghai. „Încearcă să forțeze companiile chineze să folosească cipuri chinezești de la Huawei.”

Ministerul chinez de Externe a respins acuzațiile de spionaj care o vizează pe Alice Huang, numindu-le „nimic altceva decât o denigrare la adresa Chinei”. Pe platformele sociale chineze, care sunt puternic cenzurate, comentariile despre Jensen Huang s-au concentrat pe aventura sa extraconjugală.

Comentatorii naționaliști din China au descris scandalul ca pe un efort care îi aduce laolaltă pe oponenții americani ai Chinei, ai lui Trump și ai inteligenței artificiale.

Ren Yi, un blogger chinez educat la Harvard, cunoscut sub pseudonimul „Chairman Rabbit”, a scris: „Încă o dată, politica anti-China împletește cauzele politice disparate ale Americii.”

Editor : Ș.R.