Trump rămâne puternic și preocupat de moștenire. Cel mai mare pericol pentru Europa: politica imprevizibilă față de Rusia și Ucraina

Președintele american Donald Trump ar putea fi afectat din punct de vedere politic de alegerile de la jumătatea mandatului, dar rămâne un actor extrem de puternic și imprevizibil, preocupat de moștenirea pe care o va lăsa. În urma unei înfrângeri electorale zdrobitoare suferite de Partidul Republican, guvernele europene s-au abținut în mare măsură de la orice manifestare oficială de bucurie, conștientizând că trebuie să mențină relații bune cu Trump, notează The New York Times.

Acestea nu știu dacă Trump va deveni un președinte în exercițiu fără putere, dar și unul furios. Totuși, după cum au afirmat oficialii și analiștii, înțeleg că noul Congres va avea doar o influență limitată asupra politicii externe a lui Trump. Și consideră că acesta dorește să-și lase amprenta nu doar asupra Washingtonului, ci și asupra afacerilor externe, domeniu în care se bucură de o mare libertate de acțiune.

Pe termen scurt, se așteaptă ca acesta să depună toate eforturile posibile pentru a rezolva conflictele din Iran și Ucraina și să mențină presiunea asupra Europei pentru ca aceasta să-și asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește propria apărare. De asemenea, se presupune că Trump va continua să se concentreze asupra Emisferei Vestice, în special asupra Venezuelei și Cubei.

Privind spre viitor, aliații europeni vor dori să stabilească contacte cu noile figuri din Congres pentru a înțelege mai bine o Americă în schimbare și pentru a încerca să convingă o nouă generație de politicieni și lideri din mediul de afaceri că relația transatlantică este flexibilă și esențială pentru interesele pe termen lung ale Americii.

„Nu vrem să punem sare pe rană”

„Europenii trebuie să încerce să mențină interesul administrației Trump față de Europa, așa că nu vrem să punem sare pe rană” lăudând înfrângerea acestuia, a declarat Wolfgang Ischinger, fost ambasador german la Washington și președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen. „Să-i lăsăm pe americani să sărbătorească. Dacă noi sărbătorim victoria opoziției, nu ne facem treaba”.

În același timp, a afirmat el, este momentul ca europenii să-și intensifice implicarea pe teritoriul Statelor Unite. „Există o mică șansă ca factorii de decizie americani să dezvolte un nou interes față de Europa, nu ca o povară inutilă, ci ca un aliat interesant și important”.

Numai în ultimii doi ani, Trump a tensionat grav relațiile transatlantice, punând la îndoială utilitatea NATO, amenințând că va ocupa Groenlanda, teritoriu aparținând unui aliat al NATO, și reducând sprijinul acordat de SUA Ucrainei, care se confruntă cu o invazie rusă.

Speranța pe termen lung este aceea a unei relații mai productive după alegerea unui nou președinte în 2028. Există o recunoaștere generală a faptului că nu se va mai reveni la relațiile cordiale din perioada Biden, indiferent de cine va câștiga, a afirmat Thorsten Benner, directorul Institutului Global de Politici Publice din Berlin. Pentru europeni, lecția ar trebui să fie clară, a spus el — „să ne concentrăm pe capacitatea noastră de a ne apăra fără a ne baza pe SUA, în loc să încetinim ceea ce până acum a fost doar un efort timid de a ne descurca pe cont propriu din punct de vedere militar”.

Preocupările cele mai urgente se referă la războaiele din Ucraina și Iran, precum și la decizia pe care o va lua liderul de la Casa Albă cu privire la prezența și amplasarea forțelor americane în Europa.

Demersurile lui Trump către președintele Vladimir V. Putin, prin care le oferă rușilor acorduri comerciale, întâlniri la nivel înalt și sfârșitul izolării diplomatice, contrazic și subminează eforturile europene de a intensifica presiunea economică și diplomatică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Oficialii ucraineni sunt îngrijorați că Trump va încerca să profite de perioada dintre momentul actual și inaugurarea noului Congres în ianuarie pentru a depune eforturi suplimentare în vederea calmării lui Putin, inclusiv prin organizarea unei noi întâlniri la nivel înalt în Florida, au declarat doi înalți oficiali europeni.

„Pentru Europa, cel mai mare pericol îl reprezintă politica imprevizibilă a lui Trump față de Rusia și Ucraina”, a declarat Daniela Schwarzer, președinta Hertie School și profesoară de guvernanță europeană și geopolitică. „Riscul unei apropieri și mai strânse între Washington și Moscova persistă, având în vedere că Trump este acum slăbit”.

Eforturile americane vor continua săptămâna viitoare cu o întâlnire trilaterală programată la Abu Dhabi între reprezentanții americani, ruși și ucraineni, pentru a discuta măsurile necesare în vederea unui tratat de pace și a unor garanții de securitate viitoare care „ar putea include întreaga Europă”, a declarat joi Trump. Oficialii europeni vor fi prezenți pentru a susține Ucraina, dar este puțin probabil să participe la discuții. De asemenea, aceștia nu sunt optimiști că Putin este dispus să poarte negocieri serioase în acest moment, au afirmat oficialii, în condițiile în care acesta lovește cu putere infrastructura civilă a Ucrainei înaintea unei ierni grele.

Dacă Trump consideră războiul din Ucraina un proiect care îi va rămâne în moștenire, la fel crede și Putin.

Oficialii consideră că liderul de la Kremlin va aștepta să vadă ce se va întâmpla în Statele Unite, dar și rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța din primăvară, unde Marine Le Pen, politicianul de extremă dreapta care dorește să pună capăt sprijinului financiar acordat de Franța Ucrainei, rămâne favorita. Putin observă, de asemenea, fisuri în Polonia și în Germania, unde guvernul este extrem de nepopular, iar principalul partid de opoziție, Alternativa pentru Germania, se opune acordării de ajutor Ucrainei.

În același timp, Trump continuă să vândă armament american europenilor, pentru ca aceștia să-l trimită Ucrainei și să furnizeze informații esențiale despre rachetele rusești care se apropie și despre desfășurările de trupe. Chiar dacă ar decide să retragă o parte din trupele americane din bazele lor tradiționale din Germania, europenii nu ar fi nemulțumiți dacă ar fi trimise apoi mai multe trupe în țări aflate în prima linie, precum Polonia.

„Trump se află în fața unei alegeri”

În ceea ce privește Iranul, Trump pare să dorească să negocieze în loc să intensifice un război care s-a dovedit atât de nepopular în rândul alegătorilor americani, consideră oficialii și analiștii. Până în prezent, el a respins apelurile în acest sens venite din partea lui Benjamin Netanyahu, prim-ministrul interimar al Israelului după alegerile care nu au adus un rezultat clar. Viitorul incert al lui Netanyahu și eforturile principalului său rival, Gadi Eisenkot, de a forma un guvern sunt motive suplimentare pentru a amâna o campanie de bombardamente, a declarat Aaron David Miller, fost negociator pentru Orientul Mijlociu, care lucrează acum la Carnegie Endowment.

Puțini oficiali sau analiști consideră că noi atacuri militare vor contribui în mod semnificativ la schimbarea poziției Iranului sau a convingerii sale că poate rezista presiunii americane, iar Trump, frustrat, ar putea totuși să decidă să intensifice conflictul.

„După ce a pierdut controlul asupra Congresului și a văzut cum războiul cu Iranul a devenit un dezavantaj electoral, Trump se află acum în fața unei alegeri: să încheie un acord care să-i salveze prestigiul și să declare victoria, sau să-și intensifice eforturile militare pentru a recâștiga inițiativa”, a declarat Ali Vaez, expert în probleme iraniene la International Crisis Group, cu sediul la Geneva.

În viitor, există riscul ca europenii să supraestimeze schimbarea perspectivei americane asupra lumii, a avertizat Emily Haber, fost ambasador al Germaniei la Washington. „Probabil că va exista un anumit grad de autoamăgire în Europa, conform căruia vom reveni la vechea normalitate în doi ani”, a spus ea. „Dar acest lucru nu schimbă cu nimic rolul în declin al Europei în politica americană privind securitatea și ordinea globală, care are cauze structurale și nu este legat de apartenența politică”.

Principala implicație pentru Europa ar putea ține mai puțin de politica externă și mai mult de politica internă, având în vedere că se apropie un an marcat de alegeri cruciale în Spania, Franța, Italia și Polonia, a susținut Nathalie Tocci, profesoară la Școala de Studii Internaționale Avansate Johns Hopkins, Europa.

„Există un posibil efect de răspândire a mesajului «democrația s-a întors» în politica europeană”, a afirmat ea. După alegerile recente care au dus la înfrângerea unor figuri autoritare de dreapta din Ungaria, Brazilia și Serbia, ea a spus: „Alegerile de la jumătatea mandatului transmit un sentiment incredibil de puternic, dar intangibil, de genul «Da, putem» să învingem extrema dreaptă”.

Citește și: 

Viitorul MAGA după Trump. Cine poate salva Partidul Republican de un „eveniment de extincție” și ce rol joacă „Statul Soarelui”

„Pregătiţi-vă.” 5 aspecte pe care Europa trebuie să le ia în calcul după înfrângerea lui Trump în fața democraţilor

Editor : A.M.G.