Trump, Putin și Xi Jinping, la aceeași masă în China. De ce ar putea deveni întâlnirea o problemă pentru liderul chinez

China analizează posibilitatea de a găzdui o întâlnire între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, în marja summitului APEC de la Shenzhen. Un asemenea summit ar consolida statutul Beijingului pe scena internațională, dar ar pune China în fața unor dileme diplomatice: cum să evite impresia că marile puteri decid soarta Ucrainei fără Kiev și cum să gestioneze presiunile Washingtonului privind controlul armelor nucleare, arată The New York Times într-o analiză.

La începutul anului 1945, liderii Statelor Unite, Uniunii Sovietice și Marii Britanii s-au întâlnit în orașul Ialta, din Crimeea, unde au încheiat un acord secret prin care promiteau Moscovei drepturi speciale în China, în schimbul intrării Uniunii Sovietice în războiul împotriva Japoniei.

China nu a fost însă prezentă la negocieri.

„Este o lecție istorică a politicii marilor puteri pe care China nu o va uita niciodată”, a declarat Xin Qiang, expert în relațiile dintre SUA și China la Universitatea Fudan din Shanghai. „Totul s-a petrecut pe la spatele Chinei și în detrimentul intereselor chineze.”

La mai bine de opt decenii distanță, Beijingul analizează posibilitatea de a găzdui o întâlnire trilaterală între președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping.

Un asemenea summit ar putea confirma ambiția Chinei de a deveni o putere globală indispensabilă, aflată pe picior de egalitate cu Statele Unite. În același timp, însă, ar risca să reproducă tocmai tipul de negocieri între marile puteri pe care Beijingul a susținut în repetate rânduri că îl respinge.

Perspectiva întâlnirii, lansată de Kremlin, a stârnit îngrijorări în Ucraina. Kievul se teme că Putin ar putea încerca să ajungă la un acord cu Trump pentru încheierea războiului și stabilirea viitorului Ucrainei fără participarea reprezentanților săi.

China a confirmat miercuri că poartă discuții cu Rusia și Statele Unite privind o posibilă întâlnire între cei trei lideri, cel mai probabil în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat la sfârșitul acestei luni în orașul Shenzhen, din sudul Chinei. Deocamdată, nu este clar dacă reuniunea va avea loc.

Cum complică Ucraina decizia Chinei

Beijingul este reticent în a-i oferi lui Putin o platformă pentru a negocia cu Washingtonul un acord privind Ucraina.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, aflat într-o vizită la Beijing, a declarat unui post de televiziune german că, în timpul discuției cu Xi Jinping, liderul chinez a spus clar că nu crede că Statele Unite, Rusia și China vor negocia soarta Ucrainei la Shenzhen.

„I se citea iritarea pe chip. A întrebat chiar de unde provin astfel de zvonuri”, a afirmat Steinmeier. „A spus explicit că acesta este un conflict european și că europenii trebuie să fie prezenți la masa negocierilor”, a adăugat președintele german.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat rezervele față de eventualele discuții. Săptămâna trecută, el a declarat: „Chiar nu vreau ca aceasta să fie un «Ialta 2, 3, 4», în care să aibă loc o redistribuire a influenței”, potrivit agenției de presă de stat Ukrinform.

Pentru unii chinezi, înțelegerea secretă încheiată la conferința de la Ialta, spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a reprezentat o trădare. Guvernul naționalist chinez de la acea vreme a fost constrâns să renunțe la pretențiile asupra teritoriului care formează astăzi Mongolia și să acorde Uniunii Sovietice drepturi speciale în domeniul naval, al transporturilor și al comerțului în Manciuria, în nord-estul Chinei.

O întâlnire contemporană între cele trei mari puteri nucleare ale lumii ar putea contrazice imaginea pe care Beijingul a încercat să și-o construiască: aceea de apărător al intereselor statelor mai mici. În practică, China nu ezită să-și exercite influența și forța în relația cu țări mai mici, precum Filipine.

„Indiferent ce ar putea discuta Putin, Xi și Trump, imaginea întâlnirii lor ar ridica semne de întrebare cu privire la faptul dacă aceasta ar implica un fel de condominiu al marilor puteri care ar ignora interesele națiunilor mai mici”, a declarat Joseph Torigian, istoric specializat în Partidul Comunist Chinez la American University din Washington.

„Ar fi într-adevăr ironic pentru chinezi dacă ar decide că o întâlnire trilaterală merită totuși să aibă loc, dintr-un motiv sau altul”, a adăugat el.

Beijingul nu dorește să discute despre arme nucleare

Donald Trump a declarat că ar dori să folosească o eventuală întâlnire tripartită cu Xi Jinping și Vladimir Putin, la Shenzhen, pentru a discuta despre denuclearizare.

Ultimul tratat privind controlul armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia a expirat în februarie, în timp ce China își extinde rapid arsenalul nuclear.

Pentru Beijing, însă, subiectul este unul sensibil. Sub conducerea lui Xi Jinping, China s-a îndepărtat de strategia pe care a urmat-o timp de decenii, aceea de a menține un arsenal suficient pentru a asigura o „descurajare minimă”. În schimb, își dezvoltă capacitățile nucleare, cu obiectivul de a ajunge, în viitor, la un nivel comparabil cu cel al Washingtonului și Moscovei. Beijingul s-a opus în mod repetat impunerii unor limite asupra dezvoltării arsenalului său.

China deține în prezent mult mai puține ogive nucleare decât Rusia și Statele Unite: aproximativ 620, comparativ cu peste 5.000 în cazul fiecăreia dintre celelalte două puteri, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.

Întrebată luna trecută dacă Beijingul ar accepta să discute despre denuclearizare cu Statele Unite și Rusia la Shenzhen, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a evitat un răspuns direct. Ea a susținut că Washingtonul poartă responsabilitatea principală în privința dezarmării și a afirmat că nu este „nici corect, nici rezonabil, nici realist” să i se ceară Chinei să participe la negocieri privind dezarmarea nucleară.

Analiștii chinezi sugerează totuși că Beijingul ar putea accepta discuții pe o temă mai restrânsă.

Zhao Long, expert în securitate la Institutul de Studii Internaționale din Shanghai, a declarat că China ar putea fi deschisă unor discuții privind reducerea riscurilor asociate unui posibil conflict nuclear.

Acestea ar putea viza îmbunătățirea canalelor de comunicare în timpul crizelor și menținerea controlului uman asupra deciziilor privind armele nucleare, inclusiv în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. China și Statele Unite au convenit asupra acestui principiu în 2024.

Riscurile asumării rolului de gazdă

În ciuda rezervelor sale, este puțin probabil ca Beijingul să refuze o solicitare venită din partea lui Trump și Putin, consideră Ryan Hass, fost diplomat de carieră și fost oficial al Casei Albe responsabil de probleme de securitate națională, care lucrează în prezent la Brookings Institution.

Hass a vizitat recent Beijingul, unde s-a întâlnit cu oficiali și cercetători chinezi interesați să discute despre obiectivele pe care Trump le-ar putea urmări printr-o întâlnire trilaterală.

El a rămas cu impresia că Beijingul dorește să profite de oportunitatea unei reuniuni istorice, dar ezită să-și asume responsabilitatea de a o transforma într-un succes.

„De obicei, Xi evită să-și asume responsabilitatea pentru evenimente diplomatice de mare amploare, cu rezultate incerte, așa că acest eveniment va pune la încercare zona de confort a părții chineze”, a declarat Hass.

Pentru mulți oficiali occidentali, China are un rol important în influențarea Moscovei, în condițiile în care Rusia a devenit extrem de dependentă de Beijing din punct de vedere diplomatic și economic. În 2024, NATO a acuzat China că este un „factor decisiv în războiul Rusiei împotriva Ucrainei” și i-a cerut să oprească livrările de „componente de armament” și de alte tehnologii de care Rusia are nevoie pentru a-și reconstrui armata.

Din perspectiva Beijingului, însă, China are o responsabilitate limitată în privința unui conflict pe care nu l-a provocat și pe care nu l-a susținut militar. Unii analiști chinezi consideră că Beijingul ar putea doar să faciliteze discuțiile, încercând în același timp să evite impresia că exercită presiuni asupra Kremlinului.

Citește și: Înfrângerea republicanilor lui Trump la alegeri ar putea oferi Chinei un avantaj, dar următorii doi ani ar putea să nu fie ușori

„Dacă Statele Unite și Rusia doresc să discute, atunci China nu le poate spune să nu o facă”, a declarat Song Guoyou, expert în relațiile dintre SUA și China la Universitatea Fudan din Shanghai.

Dacă cei trei lideri s-ar întâlni, iar Ucraina ar figura pe agenda discuțiilor, China ar avea, în opinia sa, doar rolul de „facilitator al dialogului, furnizor al platformei și martor neutru”.

Editor : C.A.