Guvernul SUA face presiuni pentru un acord de pace rapid între Ucraina și Rusia până la începutul lunii ianuarie, înainte ca democrații să preia controlul asupra Congresului SUA în urma victoriei lor în alegerile de la jumătatea mandatului, scrie Financial Times, care citează patru persoane informate cu privire la discuții. Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, au intensificat recent presiunea asupra aliaților europeni și a Kievului în timpul discuțiilor de la Moscova, Dublin și Berlin.
Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au reluat negocierile cu Ucraina și Rusia la Abu Dhabi la începutul acestei luni, punând capăt unei pauze de opt luni cauzate de războiul din Iran. Partidul Republican al lui Trump a pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului în alegerile de la jumătatea mandatului de la începutul acestei luni - democrații urmând probabil să încerce să consolideze sprijinul acordat Ucrainei și să intensifice presiunea asupra Moscovei.
Președintele SUA s-a întâlnit cu Vladimir Putin în China săptămâna aceasta, declarând ulterior că omologul său rus a precizat clar că Moscova este „pregătită pentru pace”. Kushner și Witkoff au avut, de asemenea, o serie de întâlniri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni la Moscova, Dublin și Berlin în ultimele zile, unde au transmis acest sentiment de urgență, au afirmat surse familiarizate cu discuțiile.
„Americanii exercită o presiune puternică și există o oarecare îngrijorare că ar fi nevoie de concesii semnificative din partea Ucrainei pentru a se ajunge măcar aproape de un acord”, a declarat un oficial european după întâlnirea cu Kushner și Witkoff.
„Americanii se grăbesc, Putin nu se grăbește”, a spus un altul.
Îngrijorări la Kiev
Acest calendar a amplificat îngrijorările la Kiev că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea fi forțat să accepte un acord în condițiile impuse de Moscova înainte ca democrații să preia controlul asupra Congresului, a declarat un înalt oficial ucrainean.
Acest lucru provine din îngrijorările de la Casa Albă că noul Congres, care va fi format în ianuarie, ar putea extinde sprijinul pentru Ucraina și ar putea restricționa spațiul de manevră al administrației Trump prin sancțiuni mai dure împotriva Moscovei și anchete parlamentare.
La Kiev și în capitalele europene, această cronologie a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că președintele Volodimir Zelenski este forțat să facă concesii ample, inclusiv concesii teritoriale în Donbas, renunțarea la statutul de membru NATO și limitarea dimensiunii forțelor armate ucrainene.
Oficialii guvernului ucrainean interpretează, de asemenea, recentele întârzieri în livrarea rachetelor antiaeriene Patriot și restricțiile asupra sistemului de sateliți Starshield drept tactici deliberate de presiune din partea Washingtonului.
„Lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”, a declarat înaltul oficial, subliniind că Rusia „ar putea obține condiții mai bune” dacă acordul s-ar încheia înainte de ianuarie.
Deși Trump deține autoritate extinsă pentru a conduce negocierile de pace, democrații din Congres sunt dornici să-și folosească puterile legislative pentru a consolida sprijinul acordat Ucrainei și pentru a impune sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei.
De asemenea, aceștia s-au angajat să-și folosească competențele de control pentru a examina politica externă a lui Trump și interesele de afaceri ale lui Witkoff și Kushner.
Deși SUA nu au presat Ucraina să facă concesii specifice față de Rusia, Putin a cerut joi, după summitul său cu Trump și cu președintele Chinei, Xi Jinping, de la Shenzhen, ca Ucraina și aliații săi europeni să accepte „compromisuri” și „realități”.
Printre acestea se numără o cerere de lungă durată ca Kievul să cedeze teritoriu Moscovei în regiunea crucială de pe linia frontului din Donbas, precum și interzicerea viitoarei aderări a Ucrainei la NATO și impunerea de limite asupra forțelor sale armate.
Rusia a insistat, de asemenea, pentru schimbări radicale ale ordinii de securitate europene de după Războiul Rece, în cadrul căreia NATO ar retrage trupele și armamentul de pe flancul său estic.
Discuții cu liderii europeni
Oficialii americani au sugerat, de asemenea, că Trump ar putea purta discuții cu liderii europeni despre modalitățile de a pune capăt războiului în cadrul summitului G20 pe care îl va găzdui la Miami luna viitoare, potrivit celor doi oficiali.
Însă un înalt oficial francez a declarat că nu vor avea loc negocieri cu europenii pe tema Ucrainei la summitul G20, deoarece Ucraina nu a fost invitată.
Trump l-a invitat pe Putin la summit, deși liderul rus nu a precizat dacă va participa.
Oficialii ucraineni au interpretat recentele restricții de viteză impuse sistemului „Starshield” — versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit „Starlink” al lui Elon Musk, realizat de SpaceX — alături de întârzierile din ultimele luni în livrarea rachetelor interceptoare „Patriot”, ca parte a eforturilor SUA de a slăbi poziția Kievului și de a spori presiunea asupra acestuia pentru a face concesii Rusiei.
Înaltul oficial ucrainean a descris acțiunile administrației Trump drept „o alegere clară” de a ajuta Rusia să obțină condiții favorabile în negocierile de pace.
Rusia dorește să utilizeze campania de lovituri aeriene planificată pentru a-și spori pârghia de negociere asupra Ucrainei în discuțiile viitoare, ceea ce face improbabil ca Moscova să fie de acord cu un acord rapid, potrivit a două persoane informate cu privire la gândirea Kremlinului.
Abia recent negocierile au început să abordeze cererile Rusiei privind chestiuni mai ample de securitate în Europa, despre care Putin a afirmat că trebuie să facă parte din orice acord final. Acest lucru face și mai puțin probabil ca Moscova să fie de acord cu acordul rapid pe care Trump îl promovează, cu excepția cazului în care Ucraina și aliații săi europeni cedează în fața cererilor lor.
Europenii vor mai întâi un armistițiu
Țările europene, care doresc mai întâi un armistițiu înainte de a lua în considerare discuțiile privind cadrul mai larg de securitate al Europei, au solicitat un rol oficial în cadrul negocierilor, iar Rusia a afirmat că orice acord final ar necesita contribuția acestora. Putin nu s-a angajat însă încă să extindă negocierile și a declarat că Rusia va lua o decizie abia după ce oficialii europeni se vor întâlni cu omologii lor la Moscova.
Oficialii americani încearcă să rezolve simultan disputele teritoriale și problemele mai ample legate de securitatea europeană, considerând că ambele sunt esențiale pentru încheierea războiului.
SUA au mai afirmat că Moscova este de acord cu un eventual acord prin care Ucraina să primească garanții de securitate din partea țărilor occidentale, după modelul clauzei de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO.
„Cred că președintele Trump este deschis la această idee, dar, evident, acest lucru trebuie să fie în interesul Americii”, a declarat Kushner joi, la Berlin. El a adăugat: „Cred că i-am convins pe ruși să accepte acest concept, conform căruia orice garanție de securitate pentru Ucraina s-ar baza pe articolul 5.”
Însă Serghei Riabkov, viceministru rus al Afacerilor Externe care a participat la ultima rundă de negocieri de la Abu Dhabi, a declarat vineri că „chiar și o formulă de aderare quasi-NATO pentru Kiev . . . este o opțiune inacceptabilă pentru noi”, potrivit Interfax.
„Să recunoască inviolabilitatea cererii noastre ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO. Când se va întâmpla acest lucru, cred că vom putea discuta problema garanțiilor de securitate.”
Editor : M.C
Source: Digi24 · Marina Constantinoiu
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira