„Trebuie să trecem la un alt nivel”. Noua frontieră a Ucrainei: cum a devenit spațiul un factor crucial pentru războiul cu Rusia

Pentru locuitorii orașului industrial rus Samara, situat pe malurile fluviului Volga, primul semn al atacului ucrainean l-au reprezentat exploziile care au provocat un nor de fum care s-a ridicat în aer. Deși Kremlinul a oferit informații vagi cu privire la țintă, imaginile video apărute pe rețelele sociale au clarificat rapid ce anume fusese lovit în primele ore ale zilei de 15 august: Centrul Spațial și de Rachete Progress, producătorul rachetelor rusești Soyuz-2, relatează The Guardian.

Două rachete Flamingo au lovit cu putere două clădiri, printre care și o instalație cunoscută sub numele de 106A, o „cameră sterilă” în care se asamblau plăcile de bază pentru sistemele de lansare Soyuz.

Pe fondul altor atacuri ucrainene împotriva rafinăriilor și industriei ruse, atacul de la Samara s-a remarcat, oferind dovezi ale extinderii războiului, al cărui impact geografic – resimțit deja în întreaga Europă prin atacuri hibride și atacuri asupra navelor civile din Marea Neagră – s-a extins și în domeniul spațial.

Într-un conflict care redefinește modul de desfășurare a războiului prin utilizarea pe scară largă a dronelor și a senzorilor de pe câmpul de luptă, accesul la spațiu și la sateliții care alimentează aceste sisteme – precum și capacitatea de a perturba operațiunile inamice în spațiu – a devenit din ce în ce mai crucial.

Atacul asupra orașului Samara a fost un exemplu elocvent în acest sens, vizând rachetele care transportă noul sistem de sateliți rus Rassvet, care este implementat rapid pentru a înlocui sistemul Starlink al lui Elon Musk, din care Rusia a fost exclusă la începutul acestui an.

În plus, Ucraina a atacat în acest an și alte obiective aparținând Roscosmos, printre care Korolyov, un complex de mari dimensiuni situat la nord de Moscova, precum și un radiotelescop construit de ucraineni și capturat de Rusia în Crimeea.

Încercările Rusiei de a-și desfășura rapid rețeaua Rassvet nu reprezintă singura provocare din spațiu cu care se confruntă Ucraina. Moscova a folosit, de asemenea, rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii – un sistem care se lansează în spațiul apropiat, apoi lansează mai multe focoase care pot fi ghidate independent, concepute inițial pentru arme nucleare.

Toate acestea au determinat Kievul să-și intensifice eforturile de diversificare a accesului la sistemele spațiale, fără a mai depinde de SUA și de Starlink – al cărui acces a fost restricționat în mod controversat în ultimele săptămâni – și să dezvolte noi contramăsuri spațiale împotriva amenințărilor precum Oreșnik.

Ucraina a efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată, în contextul eforturilor sale de a-și lansa proprii sateliți suverani, alăturându-se unui număr tot mai mare de țări care urmăresc să-și consolideze prezența în spațiu.

Acest lucru s-a concretizat luna trecută, când Ucraina și compania daneză GomSpace au anunțat că au lansat cu succes Obria Nano, primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații ucraineană, care, potrivit informațiilor, ar urma să cuprindă aproximativ 245 de sateliți.

Potrivit experților, extinderea tot mai mare a conflictului din Ucraina în spațiu nu este decât cea mai recentă dovadă a militarizării rapide a unui domeniu ale cărui tratate rămân neclare, depășite și greu de aplicat.

În septembrie, secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a recunoscut pentru prima dată că Washingtonul a desfășurat „arme de control spațial pe orbită”, pe fondul unor informații conform cărora Rusia și-ar fi trimis în mod regulat sateliții în apropierea obiectivelor spațiale ale SUA și ale altor țări.

Pentru a sublinia acest aspect, câteva săptămâni mai târziu, un satelit rus, Kosmos 2612, a fost observat efectuând manevre agresive în direcția unui satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, într-un gest pe care experții l-au descris drept un act de hărțuire deliberată.

„[Războiul spațial] a fost prezentat ca fiind viitorul”, a declarat dr. Elena Grossfeld, expertă în domeniul spațiului și al securității la Universitatea de Apărare din Suedia. „Dar noi ne aflăm deja în acel viitor”.

Grossfeld susține că, pentru Rusia, spațiul a devenit esențial pentru succesul militar, Moscova considerând operațiunile ofensive din spațiu ca un precursor al unui conflict mai amplu, într-o nouă realitate în care războiul este indisolubil legat de informațiile obținute prin sateliți și de identificarea țintelor.

„Totul a început înainte de războiul din Ucraina”, a spus Grossfeld. „Forța Spațială a SUA [pe atunci, comandantul adjunct, generalul David Thompson] a declarat în 2021 că SUA înregistrau atacuri zilnice [din partea Rusiei și a Chinei] asupra sateliților americani”.

„Nu este vorba neapărat de [atacuri] cinetice, dar acum, pe fondul războiului și având în vedere dependența tuturor de spațiu în ceea ce privește informațiile și comunicațiile, acest aspect a devenit o prioritate absolută”.

Deși Grossfeld a afirmat că intenția Rusiei în ceea ce privește recentele acțiuni de „intimidare” la adresa satelitului Iceye nu era clară, una dintre posibilități era aceea de a-l forța să consume combustibil pentru a-și schimba traiectoria și, astfel, să-i scurteze durata de viață.

Aceasta nu este singura tactică observată. Rusia a recurs, de asemenea, la bruiajul semnalelor, la orbirea sateliților cu laser și a amplasat sateliți spion „inspectori” în apropierea unor active spațiale străine.

Experții afirmă că o complicație a situației din spațiu o reprezintă faptul că tratatele privind guvernanța spațială și desfășurarea armelor au devenit depășite în ultimii ani.

Victoria Samson, directoarea programului de securitate și stabilitate spațială la Secure World Foundation, organizație care militează pentru siguranța și sustenabilitatea spațiului, a remarcat o creștere rapidă a numărului de țări care desfășoară activități în spațiu, în paralel cu extinderea activităților comerciale ale unor companii precum SpaceX, a lui Elon Musk, și Blue Origin, a lui Jeff Bezos.

Însă, deși multe țări au ales să apeleze la SpaceX pentru lansările de sateliți, acțiunile recente ale lui Musk față de Ucraina, prin care a redus viteza de transfer a datelor Starlink, au impus o reevaluare rapidă a oportunității de a se baza pe întreprinderi comerciale nesigure și, uneori, conduse de considerente ideologice.

„Marea schimbare din ultimul deceniu”, a spus Samson, „a fost orientarea către operațiunile spațiale comerciale, iar acest lucru a constituit o problemă în conflictul actual [din Ucraina]”.

La fel ca Grossfeld, Samson consideră că tensiunile din spațiu devin din ce în ce mai evidente. „Totul face parte din competiția strategică”, a spus ea, referindu-se la recentul incident în care Rusia a intimidat un satelit. Ea a adăugat că, pe măsură ce tensiunile s-au intensificat, s-a înregistrat „o mai mare deschidere din partea SUA de a discuta despre ceea ce fac [în ceea ce privește armele în spațiu], în timp ce Rusia și China lucrează la multe dintre aceleași lucruri”.

„Apoi, mai există problema utilizării spațiului în cadrul unui conflict militar activ. Am văzut deja cum Rusia a bruiat semnalul GPS, ceea ce a dus la perturbarea traficului aerian deasupra țărilor baltice. Dar acest lucru a fost deosebit de evident în cazul Starlink și în pauzele pe care SUA le-au impus în ceea ce privește partajarea informațiilor obținute prin satelit cu Ucraina [care avertizează] asupra rachetelor balistice care se apropie”.

Dacă a existat o consecință a lipsei de fiabilitate a lui Musk și a administrației Trump, consideră Samson, aceasta a fost aceea de a împinge țările să caute alternative. „La fel ca rușii cu rețeaua Rassvet, toată lumea își dorește acum propriile versiuni ale Starlink, inclusiv europenii”.

Pentru Ucraina, a declarat Fedir Venislavskyi, președintele subcomisiei pentru securitate de stat din cadrul comisiei parlamentare pentru apărare, acest lucru a însemnat o prezență ucraineană „suverană” în spațiu, realizată acum prin intermediul satelitului Obria Nano.

„De la începutul războiului, domeniul spațial a avut o importanță crucială pentru forțele ucrainene, iar acest lucru a fost evidențiat de evenimentele recente – fie că au fost inițiate de guvernul SUA, fie de SpaceX – în cadrul cărora am asistat la întreruperea comunicațiilor, ceea ce a pus în pericol sistemele de comandă și control ale armatei noastre”.

„Acum trebuie să trecem la un alt nivel, mai ales că inamicul amenință deja teritoriul ucrainean din spațiul cosmic prin intermediul rachetelor Oreșnik. Este esențial să nu fim miopi în ceea ce privește acest risc”.

Având în vedere că bazele de lansare rusești se află acum în afara razei de acțiune a rachetelor ucrainene, Ucraina a efectuat, în schimb, trei teste cu sisteme de distrugere exoatmosferice menite să intercepteze lansările din spațiul apropiat, inclusiv lansările de arme transportate de avioane care zboară la altitudini foarte mari.

„Este o prioritate”, a declarat Venislavskyi. „Am demonstrat deja capacitatea de a lansa sisteme exoatmosferice și lucrăm pentru a vedea dacă putem trece la producția în serie a acestora”. Cu toate acestea, a recunoscut el, având în vedere cerințele uriașe generate de război, finanțarea ar reprezenta o problemă semnificativă.

Între timp, noua cursă spațială continuă.

Citește și: 

Europenii se întorc la masa negocierilor privind Ucraina, de la Abu Dhabi: „Vor fi bine reprezentaţi”. Anunțul a fost făcut de Franța

Aliații europeni sunt mai conștienți de apetitul tot mai mare al Kremlinului pentru risc, spune șeful Armatei britanice

Editor : A.M.G.