Topirea gheții schimbă regulile jocului în Arctica. Cum vrea UE să țină pasul cu marile puteri în lupta pentru resurse

Uniunea Europeană vrea să câștige teren în Arctica, unde topirea gheții deschide noi rute comerciale și facilitează accesul la resurse naturale. Într-o regiune în care Rusia și China își extind influența, Bruxelles-ul vine cu o nouă strategie pentru a nu rămâne în urmă.

Noua strategie europeană, prezentată marți sub numele „Northern Neighborhood” („Vecinătatea nordică”), pune un accent mai mare pe securitate, transport maritim și exploatarea materiilor prime critice, fără a renunța la obiectivele de protecție a mediului, relatează Politico.

„Arctica este unul dintre locurile în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc. Și nu este o frontieră care aparține altora. Este parte a Uniunii Europene”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la prezentarea strategiei.

Ea a indicat extinderea prezenței militare a Rusiei și competiția pentru noile rute maritime și resursele critice drept factori care remodelează viitorul securității și economiei europene.

Strategia propune consolidarea cooperării cu Norvegia, Islanda, Canada și Regatul Unit, inclusiv prin summituri periodice și proiecte comune. Bruxelles-ul urmărește cinci direcții principale.

Securitate și apărare

UE avertizează asupra extinderii prezenței militare ruse în Arctica și a ambițiilor strategice ale Chinei și intenționează să lanseze în 2027 un proiect-pilot de cercetare bazat pe observații prin satelit și monitorizare maritimă și să faciliteze schimbul de date privind deplasările navelor, pentru a identifica vasele din flota-fantomă a Rusiei.

Pe termen mai lung, Bruxelles-ul dorește ca statele membre să coordoneze crearea unui centru de securitate maritimă, care să reunească informații despre amenințări, de la sabotarea cablurilor submarine până la pescuitul ilegal. Strategia propune și înființarea, în cooperare cu NATO, a unui centru pentru protecția cablurilor submarine din Atlanticul de Nord și Arctica, denumit „Arctic Cable Hub”. Documentul nu oferă însă detalii privind finanțarea acestor proiecte.

„Europa nu s-a gândit suficient la Arctica”, a declarat eurodeputatul finlandez Mika Aaltola, care consideră că regiunea devine un nou teren al competiției geopolitice dintre Rusia, China, SUA și Europa.

Resurse energetice

UE își menține opoziția față de exploatarea petrolului, gazelor și cărbunelui în Arctica și promite să sprijine proiectele de energie regenerabilă.

Noua strategie renunță însă la angajamentul din 2021 privind promovarea unui moratoriu internațional asupra extracției de petrol și gaze în regiune.

Eurodeputata socialistă Delara Burkhardt avertizează că această schimbare „slăbește capacitatea UE de a susține o protecție internațională mai puternică” și permite altor state să continue exploatarea resurselor arctice.

Norvegia, unul dintre principalii furnizori de energie ai UE, a anunțat deja că va continua forajele în regiune, indiferent de poziția Bruxelles-ului.

Materii prime critice

Pentru a reduce dependența de China, UE vrea să dezvolte proiecte de exploatare a materiilor prime critice împreună cu Canada, Groenlanda, Norvegia și Statele Unite. Bruxelles-ul insistă că acestea trebuie să respecte standarde sociale și de mediu ridicate, precum și drepturile populațiilor indigene.

Mai multe proiecte, printre care Sokli din Finlanda și zăcământul de pământuri rare Per Geijer din Suedia, au primit deja statut strategic european, ceea ce le poate accelera autorizarea.

Unele exploatări se confruntă însă cu opoziția comunităților locale, care avertizează asupra riscurilor pentru creșterea renilor și zonele naturale protejate.

Noi rute comerciale

Topirea gheții face tot mai atractive rutele maritime arctice. Între 2013 și 2025, numărul navelor care operează în zona reglementată de Codul Polar a crescut cu 40%, iar distanța totală parcursă aproape s-a dublat.

Ruta Maritimă Nordică, de-a lungul coastelor Rusiei, poate reduce durata transportului dintre Asia și Europa cu aproximativ 20 de zile față de traseele convenționale.

„Rusia construiește infrastructura, China facilitează și finanțează o parte din aceasta”, a explicat eurodeputatul Mika Aaltola, criticând lipsa de implicare a UE.

Totuși, experții avertizează că gheața, vremea imprevizibilă, costurile asigurărilor și controlul exercitat de Moscova limitează atractivitatea comercială a traseului.

Potrivit unei reprezentante a organizației de mediu Bellona, Europa poate influența utilizarea rutei prin deciziile sale comerciale. „Dacă UE transmite Chinei un mesaj ferm că nu dorește mărfuri transportate pe Ruta Maritimă Nordică, China nu va folosi această rută pentru tranzit”, a explicat aceasta.

Deocamdată, strategia europeană prevede doar realizarea unui studiu privind noile rute maritime.

Protecția mediului

Deși schimbările climatice transformă rapid Arctica, noua strategie conține relativ puține măsuri concrete pentru protejarea ecosistemelor. Documentul avertizează că intensificarea transportului maritim crește riscul accidentelor grave, al poluării și al amenințărilor hibride.

UE intenționează să susțină transformarea recomandărilor privind reducerea emisiilor de carbon negru, particule de funingine care accelerează topirea gheții, în reguli obligatorii la nivel internațional.

Bruxelles-ul propune și extinderea zonei maritime considerate arctice la toate apele situate la nord de paralela de 60 de grade, ceea ce ar include o mare parte din apele din jurul Islandei și Norvegiei în regimul special de navigație.

Strategia mai prevede consolidarea controalelor asupra navelor, extinderea cercetării arctice și stimularea investițiilor în economia albastră. Organizațiile de mediu avertizează însă că intensificarea navigației și exploatarea resurselor riscă să agraveze tocmai efectele schimbărilor climatice care au făcut aceste activități posibile.

Editor : M.I.