Teama de mobilizare și lipsa perspectivelor îi împing pe ruși să emigreze. „Nu au niciun viitor în Rusia”

Numărul cetățenilor ruși care locuiesc legal în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 105.000 de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, ajungând la 876.600 la sfârșitul anului 2025, potrivit datelor Eurostat, citate de Euronews. Germania, Spania și Estonia găzduiesc cele mai mari comunități. Teama de mobilizare, represiunea politică și lipsa perspectivelor se numără printre motivele care îi determină pe ruși să plece.

Numărul cetățenilor ruși care locuiesc legal în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 105.000 de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, ajungând la 876.600 la sfârșitul anului 2025, potrivit unei analize a datelor Eurostat.

Cifra reprezintă o creștere de 13,6% față de cei 771.800 de cetățeni ruși care dețineau permise de ședere temporare sau permanente valabile în statele membre ale UE în 2021. Germania găzduiește cea mai mare comunitate, cu 218.000 de rezidenți, urmată de Spania, cu 116.800, și Estonia, cu 78.400.

Europa de Sud a înregistrat unele dintre cele mai accentuate creșteri. Spania a eliberat permise de ședere pentru încă 44.400 de cetățeni ruși în această perioadă, iar Franța, pentru 13.700. În Cipru și Portugalia, numărul rezidenților ruși a crescut de 2,5, respectiv de 3,5 ori.

Mai multe state membre ale UE au înregistrat însă evoluții opuse. Letonia, Estonia și Republica Cehă au raportat cele mai mari scăderi ale numărului de rezidenți ruși. Evoluțiile sunt asociate cu înăsprirea politicilor de migrație și, în cazul statelor baltice, cu preocupările de securitate legate de comunitățile numeroase de vorbitori de limbă rusă.

Serbia, Armenia și Georgia au atras zeci de mii de ruși

Comunități importante de cetățeni ruși s-au format și în afara Uniunii Europene. În Serbia, numărul rezidenților ruși a crescut de la aproximativ 5.000 înainte de invazie la 61.900 până la sfârșitul anului 2025.

Până în primăvara anului 2026, Kazahstanul primise peste 107.000 de migranți ruși, în timp ce în Armenia și Georgia se aflau aproximativ 43.500, respectiv 70.000 de cetățeni ruși.

Turcia a atras, la rândul său, un număr mare de persoane imediat după invazia Ucrainei, însă ulterior a înăsprit regulile privind șederea. Până în iunie 2026, numărul permiselor de ședere valabile pentru cetățenii ruși scăzuse la 75.900, aproximativ jumătate din nivelul maxim atins în 2023.

Cercetătorii care urmăresc tendințele emigrării din Rusia au identificat cel puțin patru valuri distincte de plecări începând din februarie 2022. Cel mai recent, început în primăvara acestui an, ar fi fost declanșat de noi zvonuri privind o posibilă mobilizare pentru războiul purtat de Moscova în Ucraina.

„Toată lumea înțelege acum că nu are niciun viitor în Rusia. Nu există nicio perspectivă asupra viitorului, nicio idee despre ce se va întâmpla peste șase luni sau un an”, a declarat Anastasia Burakova, avocată și fondatoare a proiectului „Kovcheg”, care oferă asistență juridică rușilor aflați în străinătate.

„Mai mult, există riscuri legate de mobilizare și recrutare, pe care oamenii le resimt foarte personal”, a adăugat ea.

„Acum nu mai am nimic și mă simt liber”

Ivan, în vârstă de 19 ani, a părăsit Rusia în primăvara anului 2026 pentru a evita recrutarea. În prezent, lucrează în construcții în Erevan și publică videoclipuri pe YouTube. Cu un an înainte, era managerul unui magazin de telefoane mobile.

„M-am gândit: asta e, asta e viața, totul merge așa cum trebuie”, a povestit el într-un videoclip publicat pe YouTube.

„Acum stau pe o bancă în Erevan, fără funcție și fără un loc de muncă stabil. Soția mea este lângă mine. Pe atunci eram manager și mă simțeam prins în capcană. Acum nu am nimic și mă simt liber”, a spus tânărul.

Sondajele realizate de cercetători independenți arată că emigranții ruși sunt, în principal, cupluri tinere, adesea fără copii, în care ambii parteneri au sub 36 de ani.

Mulți dintre cei care pleacă au un nivel ridicat de educație și lucrează în domenii vulnerabile la represiunea politică, precum jurnalismul, apărarea drepturilor omului și analiza politică, sau în sectoare cu cerere internațională ridicată, cum sunt IT-ul, ingineria și mediul academic.

Aproximativ 20% dintre emigranți nu au diplome universitare, în timp ce circa 18% studiază sau intenționează să studieze în străinătate.

Cercetătorii disting trei categorii principale de emigranți: cei care s-au stabilit în străinătate și intenționează să rămână pe termen lung, cei care s-au mutat deja într-o altă țară și se pregătesc să plece din nou și cei care se află încă în Rusia, dar intenționează să emigreze în următoarele șase luni.

Cum au influențat emigranții ruși economiile țărilor gazdă

Impactul economic al migrației a fost vizibil, dar diferit de la o țară la alta. În Armenia și Georgia, afluxul de persoane și capital a contribuit la creșterea PIB-ului cu aproximativ 9% până la 9,4% în perioada de vârf, între 2022 și 2024, potrivit unei analize publicate de institutul de cercetare CASE Center.

Veniturile medii lunare ale gospodăriilor rusești din Serbia au ajuns la aproximativ 3.500 de euro, comparativ cu media locală de 900 de euro. În Georgia, diferența a fost similară: aproximativ 3.300 de euro pentru gospodăriile rusești, față de 650 de euro pentru cele locale.

Efectul economic s-a temperat ulterior, pe măsură ce țările gazdă s-au adaptat la afluxul de persoane și capital. Ritmul anual de creștere economică s-a stabilizat între 5% și 7%.

În loc să concureze direct pentru locurile de muncă de pe piețele locale, mulți dintre migranții ruși au continuat să lucreze de la distanță pentru angajatori străini sau și-au deschis propriile afaceri.

În sectorul IT, până la 41% dintre aceștia au continuat să obțină venituri de la clienți străini. În mass-media, proporția a fost de aproximativ 21%. Prin plata impozitelor și cheltuielile curente, acești emigranți au contribuit la economiile țărilor în care s-au stabilit.

Câți ruși s-au întors în țară

Autoritățile ruse și cercetătorii independenți au documentat cazuri de revenire în Rusia, însă amploarea fenomenului rămâne controversată.

Proiectul sociologic independent OutRush a estimat că cel mult 8% dintre emigranți se întorseseră în Rusia până în vara anului 2024, iar aproximativ 5% intenționau să revină.

Institutul de Cercetări Economice Aplicate din cadrul RANEPA, o instituție academică afiliată statului rus, a estimat rata generală de întoarcere în cazul valului de emigrare din 2022–2023 la aproximativ 10%.

Estimările firmelor de consultanță și ale agențiilor de recrutare sunt considerabil mai mari. Acestea variază de la 16% în rândul lucrătorilor din domeniul IT până la 40–45% dintre persoanele care au plecat în perioada de vârf a emigrării.

Printre motivele invocate frecvent pentru revenirea în Rusia se numără dificultățile în găsirea unui loc de muncă, problemele legate de statutul juridic în țările gazdă și închiderea unor companii rusești care își mutaseră activitatea în străinătate.

În paralel, programul oficial al Rusiei destinat atragerii persoanelor din străinătate a înregistrat un minim istoric în 2025, când doar 26.700 de persoane s-au mutat în țară prin intermediul acestuia.

Citește și: Sabotorul letal din armata lui Putin: Cum i-a ajutat un ofițer rus pe ucraineni să ucidă peste 300 de soldați din propria lui brigadă

Editor : C.A.