Studiu ASE: Majorarea tichetelor de masă la 50 de lei ar genera 2,6 miliarde de lei în plus în economie (P)

Majorarea tichetelor de masă de la 45 la 50 de lei, adică indexarea cu inflația, ar avea un impact pozitiv în economie. Un studiu realizat de profesorii de la Academia de Studii Economice (ASE) indică acest lucru. Banii s-ar întoarce în PIB și susțin deja 160.000 de locuri de muncă. În plus, pentru mediul de afaceri s-ar ridica presiunea fiscală, într-o perioadă de puternice turbulențe în economie.

Studiul a fost prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, eveniment organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.

Trei milioane de români beneficiază de tichete de masă în România. Valoarea lor a rămas aceeași, 45 de lei. Inflația a majorat însă prețul alimentelor cu aproape 8%. În aceste condiții, indexarea tichetelor de valoare cu rata inflației a fost simulată de profesorii din cadrul ASE, care au ajuns la concluzia că o majorare s-ar întoarce de fapt în economie.

„Calculul arată că, dacă tichetele de masă vor fi indexate cu rata inflației, va crește impactul tichetelor de masă în PIB de la 1,1% la 1,24%, adică aproximativ 600 de milioane de euro”, a declarat Tănase Stamule, decan al Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE.

„E important tot timpul ca valoarea tichetului tău să țină cont de două lucruri: o dată de prețuri, dar și de ceea ce înseamnă valoarea adăugată în economie prin munca pe care o faci”, a declarat și prof. univ. dr. Cristian Păun.

În scenariile evaluate de Academia de Studii Economice, indexarea tichetelor de masă ar putea genera suplimentar până la 2,6 miliarde de lei și ar putea susține până la 19.800 de locuri de muncă anual.

„Tichetele de valoare sunt instrumente foarte importante, care susțin mediul de afaceri într-o perioadă de instabilitate economică. Sunt instrumente care pot veni în sprijinul angajatului, pentru a-i crește puterea de cumpărare, susținându-l în același timp și pe angajator, să nu aibă acea povară de taxe fiscale”, a declarat Elena Pap, vicepreședinte APET.

Studii anterioare au arătat că opt din zece angajați care primesc tichete de masă au declarat că acestea le-au îmbunătățit stabilitatea financiară. Șase din zece au observat că au o stare fizică și mentală mai bună, iar șapte din zece au declarat că, în lipsa tichetelor, ar cumpăra mai puține alimente sau mai ieftine.

Sistemul tichetelor de valoare a fost preluat și adaptat de 28 de anini după modelul francez.

„Studiul prezentat anul trecut de ASE a relevat o contribuție echivalentă cu aproape 1,4% din PIB-ul României, precum și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă. Studiul din această seară completează cercetările realizate anul trecut și permite o evaluare mai detaliată a impactului tichetelor valorice asupra economiei României, fie că este vorba despre tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente destinate persoanelor vulnerabile sau voucherele de vacanță”, a declarat Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, în deschiderea evenimentului.

Studiul ASE a analizat și impactul reducerii valorii voucherelor de vacanță, inclusiv în 2026, de la 1.600 la 800 de lei, arătând că, în perioada ianuarie 2025 - august 2026, turismul intern a înregistrat cu aproape un milion de sosiri și cu peste un milion de nopți de cazare mai puțin decât ar fi fost posibil.

Președintele Consiliului Economic Social, Sterică Fudulea, a subliniat și rolul voucherelor de vacanță în fiscalizarea turismului intern: „Clar au arătat tichetele de vacanță că au adus un plus de fiscalitate și de beneficii în zona ANAF, de când au fost introduse”.

Și Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a punctat importanța tichetelor de valoare: „Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic, însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare”.

Studiul a evidențiat și rolul social al tichetelor pentru persoanele vulnerabile, care au avut astfel acces la alimente.

Editor : A.D.V.