Spitalele europene nu sunt suficient de pregătite pentru crize majore. Riscurile biologice sunt pe primul loc în topul gravității

Sistemele sanitare europene prezintă încă vulnerabilităţi importante în pregătirea pentru situaţii de criză majoră, inclusiv conflicte armate, atacuri asupra spitalelor şi ameninţări biologice sau chimice. Experţi ai Comisiei Europene atrag atenţia asupra noilor ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a necesităţii consolidării rezervelor de medicamente şi echipamente medicale, în timp ce reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi NATO subliniază importanţa pregătirii personalului şi a continuităţii îngrijirilor medicale.

O analiză publicată vineri arată că sistemele medicale europene se pregătesc pentru riscuri tot mai complexe, dar capacitatea de răspuns diferă considerabil între ţări, informează News.ro.

Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene este creşterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea utilizării abuzive a noilor tehnologii pentru dezvoltarea unor agenţi patogeni periculoşi.

Laurent Muschel, director general adjunct al Autorităţii pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei Europene, avertizează asupra riscurilor asociate utilizării inteligenţei artificiale (AI) în domeniul biologic.

„Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat şi de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenţei artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta şi persoane rău intenţionate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat oficialul european pentru Euronews.

Muschel atrage atenţia că aceste tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru crearea unor virusuri periculoase, motiv pentru care consolidarea biosecurităţii devine o prioritate.

Măsuri medicale de răspuns

În acest context, HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri medicale de răspuns împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Printre soluţiile avute în vedere se numără medicamentele antivirale şi anticorpii cu spectru larg, care ar putea permite iniţierea intervenţiilor medicale înainte de identificarea exactă a agentului biologic implicat.

O altă prioritate a Comisiei Europene este asigurarea disponibilităţii medicamentelor, vaccinurilor, echipamentelor de protecţie şi a altor produse medicale esenţiale în situaţii de urgenţă.

Prin intermediul HERA, instituţia europeană coordonează mecanisme de achiziţie şi identifică vulnerabilităţile lanţurilor de aprovizionare, inclusiv dificultăţile legate de transportul, depozitarea şi distribuirea produselor medicale.

Rezerve strategice

În paralel, Comisia Europeană dezvoltă, prin mecanismul rescEU, rezerve strategice de medicamente, echipamente de protecţie şi alte materiale medicale, destinate intervenţiilor în situaţii de urgenţă care depăşesc capacitatea de răspuns a unui stat membru.

Pregătirea spitalelor presupune însă şi capacitatea de a primi simultan un număr mare de victime, fără întreruperea îngrijirilor acordate celorlalţi pacienţi.

Experienţa războiului din Ucraina a evidenţiat dificultăţile cu care se pot confrunta unităţile medicale în timpul unui conflict. Atacurile asupra spitalelor şi ambulanţelor, numărul mare de răniţi şi necesitatea îngrijirilor pe termen lung au pus o presiune considerabilă asupra sistemului sanitar.

Personalul medical

Jarno Habicht, fostul şef al biroului OMS din Ucraina, atrage atenţia că războiul a crescut considerabil necesarul de îngrijiri pentru traumatisme, recuperare medicală şi sănătate mintală, inclusiv pentru miile de persoane care au suferit amputaţii.

„Este nevoie de o clădire adecvată, de un spaţiu sigur. Dar, în cele din urmă, totul depinde de prezenţa asistenţilor medicali, a medicilor şi a personalului de sprijin”, a declarat Habicht pentru sursa citată.

Acesta subliniază că personalul medical trebuie să beneficieze de echipamente, pregătire şi resurse financiare adecvate pentru a putea continua activitatea în situaţii de criză.

Generalul de brigadă Petter Iversen, preşedintele Comitetului şefilor serviciilor medicale militare din NATO, avertizează că spitalele europene trebuie să îşi extindă capacitatea de îngrijire şi să pregătească personalul pentru situaţii de criză majoră. Deşi unele state au început să suplimenteze numărul de paturi, aprovizionarea cu materiale medicale rămâne o vulnerabilitate.

„Avem nevoie de o combinaţie de stocuri şi capacităţi de depozitare, dar şi de o bază industrială extinsă”, a declarat Iversen, subliniind necesitatea menţinerii aprovizionării şi a capacităţii de adaptare pe durata unei crize.

Importanţa acestor măsuri este reflectată şi în cerinţele de rezilienţă actualizate de NATO în septembrie 2026. Documentul prevede elaborarea unor planuri de intervenţie pentru situaţii cu victime multiple, constituirea de rezerve de medicamente, echipamente şi produse sanguine, precum şi organizarea de exerciţii comune între structurile medicale civile şi militare.

Potrivit oficialilor europeni şi experţilor în pregătirea pentru situaţii de urgenţă, capacitatea sistemelor sanitare de a face faţă unor crize majore depinde de existenţa unor planuri de intervenţie, de asigurarea rezervelor de medicamente şi echipamente medicale şi de pregătirea personalului pentru gestionarea unui număr mare de pacienţi. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru menţinerea funcţionării spitalelor şi continuitatea îngrijirilor medicale în situaţii de urgenţă.

Editor : Sebastian Eduard