Sindicaliștii din sănătate cer negocieri pentru noua Lege a salarizării: „Trebuie construită fără pierderi”

Federația „Solidaritatea Sanitară” i-a cerut luni ministrului Muncii, Florin Manole, să înceapă negocierile pentru noua Lege a salarizării și să stabilească un calendar al discuțiilor. Organizația solicită o lege care să nu reducă veniturile angajaților din sănătate, un nou contract colectiv la nivel de sector și reguli mai clare privind transparența și egalitatea salarială.

Documentul transmis Ministerului Muncii cuprinde mai multe teme legate de salarizarea și relațiile de muncă din sistemul public de sănătate, dar și propuneri privind funcționarea dialogului social.

La întâlnirea de la minister, reprezentanții angajaților au abordat atât viitoarea lege a salarizării și calendarul negocierilor, cât și situația Contractului colectiv de muncă la nivelul sectorului Sănătate.

„Având în vedere complexitatea și urgența subiectelor, vă solicităm organizarea unei întâlniri între conducerea Ministerului Muncii și reprezentanții Federației «Solidaritatea Sanitară» pentru abordarea detaliată a acestei agende”, se arată în solicitare.

O lege „fără pierderi” și un nou contract colectiv

Una dintre priorități este negocierea unui nou contract colectiv la nivelul sectorului Sănătate, după ce documentul anterior a expirat la 12 septembrie 2026.

În privința noii Legi a salarizării, sindicatele cer ca proiectul să garanteze că niciun angajat nu va pierde bani, să prevadă o creștere reală a veniturilor și să stabilească reguli clare pentru calcularea tuturor componentelor salariale. Măsurile ar trebui să fie însoțite și de o sursă de finanțare demonstrată.

Pentru pregătirea mandatului de negociere, pe 23 octombrie a fost organizată la Bistrița conferința națională „Salarizarea în sănătate: de la inechități și amânări la soluții”. Concluziile au avut la bază un program de cercetare privind respectarea drepturilor angajaților din sistemul sanitar.

Potrivit analizei citate de organizație, proiectul de lege din luna august ar fi putut determina scăderea veniturilor pentru aproximativ 5% dintre angajați, în scenariul de risc maxim. Totodată, 92% dintre salariați ar fi pierdut, cel puțin deocamdată, o creștere reală a veniturilor care ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027.

„Fără îndoială că ceea ce urmează trebuie construit ca o lege fără pierderi, cu creștere reală de venit salarial, reguli clare de stabilire a componentelor venitului salarial și finanțare demonstrată”, arată documentul.

Pe lista solicitărilor se află și transpunerea Directivei europene privind transparența salarială, precum și consolidarea aplicării principiului remunerării egale a femeilor și bărbaților.

Un pachet de amendamente la proiectul de lege a fost trimis Ministerului Muncii în luna mai. Propunerile urmăresc transpunerea fidelă a directivei, evaluarea corectă a valorii muncii, inclusiv a activităților de îngrijire, implicarea efectivă a sindicatelor și stabilirea unor reguli clare de negociere.

De ce se opun sindicaliștii separării transportului sanitar

O altă temă privește intenția Ministerului Muncii de a crea un sector distinct de negociere colectivă, denumit „Servicii de transport pacienți”. Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin publicat în transparență decizională pe 7 octombrie.

Reprezentanții salariaților consideră că separarea serviciilor de ambulanță și transport sanitar de sectorul Sănătate ar putea fragmenta drepturile angajaților, ar putea crea diferențe de tratament și ar putea reduce numărul salariaților acoperiți de contracte colective.

„Considerăm că separarea acestui serviciu de sectorul de negociere colectivă «Sănătate» riscă să fragmenteze drepturile salariaților din serviciile de ambulanță și transport sanitar și să creeze discrepanțe majore de tratament”, se precizează în document.

Printre propuneri se află și reintroducerea Contractului colectiv de muncă unic la nivel național, care să garanteze un nivel minim de drepturi pentru angajații din toate domeniile economice și publice.

Este cerută, de asemenea, înființarea Comitetului Sectorial Sănătate, un organism paritar care ar urma să actualizeze standardele ocupaționale și să coreleze competențele profesionale cu nevoile reale ale sistemului sanitar. Activitatea acestuia ar putea fi finanțată din fonduri europene nerambursabile destinate comitetelor sectoriale.

Documentul mai propune crearea unei comisii care să analizeze efectele inteligenței artificiale asupra profesiilor medicale. Scopul ar fi adaptarea programelor de formare profesională și a măsurilor de protecție a muncii la schimbările aduse de noile tehnologii.

Sindicatele solicită și elaborarea unor indicatori naționali prin care să fie evaluată atât existența cadrului formal de negociere, cât și eficiența dialogului dintre Guvern, patronate și reprezentanții angajaților.

„Solicităm Ministerului Muncii asigurarea continuității și predictibilității liniilor de finanțare din fonduri europene nerambursabile destinate consolidării capacității partenerilor sociali și dezvoltării dialogului social în România”, se mai arată în document.