Sfârșitul lumii, noua obsesie a internetului. De ce tot mai mulți oameni își fac provizii pentru o posibilă catastrofă

Sfârșitul lumii a devenit o nouă obsesie pe rețelele sociale, unde avertismentele despre posibile catastrofe îi determină pe tot mai mulți oameni să își facă provizii de alimente, apă și generatoare. De la conflictele geopolitice și amenințările inteligenței artificiale până la incertitudinea economică, temerile privind viitorul alimentează scenarii apocaliptice devenite virale. Un cercetător explică pentru Axios ce se ascunde în spatele acestui fenomen.

Discuțiile din mediul online alimentează predicții virale despre prăbușirea societății, pe fondul unei neliniști tot mai mari legate de viitor. Dar, cel mai probabil, omenirea nu va pieri mâine, scrie pulicația.

Michael Mills, cercetător la Universitatea din Kent, care studiază de peste un deceniu fenomenul pregătirii pentru scenarii apocaliptice, a declarat că temerile actuale privind sfârșitul lumii nu sunt neapărat legate de un anumit scenariu catastrofal. „În cele mai multe cazuri, este o reacție generală la incertitudine”, a explicat Mills.

Cercetătorul a remarcat că, în timp ce adepții supraviețuirii din perioada Războiului Rece se concentrau adesea asupra riscului unui conflict nuclear, cei care se pregătesc astăzi pentru catastrofe se tem de terorism, dezastre climatice, amenințări geopolitice și tehnologii emergente.

El a descris această mentalitate drept „o preocupare complexă, cu multiple fațete, legată de incertitudine”. Postări devenite virale au îndemnat în repetate rânduri oamenii din întreaga lume să își facă provizii de alimente și apă, după recomandări similare formulate de diverse guverne și avertismente lansate de fostul director adjunct al FBI, Dan Bongino.

„Ce știe guvernul și nu ne spune?”

Subiectul a căpătat o asemenea amploare încât președintele Donald Trump a fost întrebat despre el într-un interviu acordat luni. Trump a declarat că americanii nu trebuie să își facă provizii, deoarece Statele Unite se află „într-o situație bună”. „Suntem puternici. Avem o armată extraordinară și nu ne vom confrunta cu asemenea probleme”, a afirmat președintele american.

Separat, comentatorul conservator Tucker Carlson, care are 17,9 milioane de urmăritori numai pe platforma X, a publicat duminică seară un mesaj amplu în care susține că premierul israelian Benjamin Netanyahu exercită presiuni asupra lui Trump pentru a lansa noi atacuri împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului, posibil chiar cu utilizarea unei arme nucleare. Trebuie însă precizat că Tucker Carlson a mai făcut predicții similare despre scenarii apocaliptice, care nu s-au adeverit.

În plus, un plan al Pentagonului, despre care presa a relatat recent, prevede ca bazele militare americane să se pregătească să funcționeze fără sprijin extern timp de cel puțin 90 de zile. Informația i-a alarmat pe unii oameni, care au început să se întrebe: „Ce știe guvernul și nu ne spune?”.

Ce alimentează teama de sfârșitul lumii

Temerile legate de instabilitatea financiară, creșterea vertiginoasă a costurilor serviciilor medicale, lipsa economiilor pentru situații neprevăzute și percepția că generațiile tinere nu își mai pot permite să cumpere o locuință contribuie, de asemenea, la sentimentul că lucrurile nu merg bine.

La toate acestea se adaugă inteligența artificială, care ar putea duce la dispariția a mii de locuri de muncă, ar putea facilita un atac cibernetic sau ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unui agent biologic periculos, cu potențial letal.

Mai există și situația geopolitică: războaiele, genocidul și posibilitatea unui conflict mondial, în condițiile în care China continuă să amenințe Taiwanul, iar zvonurile despre o reluare a războiului cu Iranul, printr-o nouă serie de atacuri americane și israeliene, se înmulțesc.

Incertitudinea politică poate alimenta, la rândul ei, cultura predicțiilor apocaliptice, în special în preajma alegerilor importante. Mills a explicat că mișcarea celor care se pregătesc pentru catastrofe, cunoscuți drept „preppers”, a avut istoric o orientare mai degrabă de dreapta. Temerile acestora s-au intensificat în timpul administrațiilor Obama și Biden, dar s-au diminuat în rândul unora după victoria lui Trump din 2016.

În perioadele electorale, „când poate părea adesea că totul este în joc [...], nu știm în ce direcție se vor îndrepta lucrurile, iar această incertitudine se amplifică în mod firesc”, a explicat cercetătorul.

Pregătirea pentru o catastrofă nu înseamnă însă că o persoană este adeptă a teoriilor conspirației. Guvernele avertizează frecvent populația în legătură cu posibile dezastre, de exemplu atunci când recomandă evacuarea înaintea unui uragan.

Mills face distincția între pregătirea obișnuită pentru situații de urgență și fenomenul „prepping”, care presupune, de regulă, pregătiri pentru dezastre ce ar putea dura săptămâni sau luni, uneori chiar mai mult.

Nimeni nu știe ce catastrofă, dacă va exista vreuna, ar putea urma. Dar sentimentul că ești pregătit și că ai suficiente provizii pentru a rezista câteva zile fără electricitate poate face ca perspectiva de a sta pe întuneric să pară puțin mai puțin înfricoșătoare.

Editor : M.I.