Securitatea Europei, pusă la încercare: blocajul care îi ține pe veteranii ruși de război departe de lista neagră a Schengen

Ucraina a distribuit numele a peste o jumătate de milion de soldați ruși, dar mai puțin de 1% au fost adăugați în baza de date de securitate Schengen a UE. Bruxelles-ul explorează acum modalități de a depăși obstacolele juridice, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la amenințările la adresa securității din partea Rusiei, potrivit Euronews.

Numele a peste 500.000 de soldați ruși

Țările UE se chinuie să țină soldații și veteranii de război ruși departe de Europa, ca urmare a obstacolelor juridice și birocratice care le-au împiedicat să adauge sute de mii de nume în baza de date comună de securitate a blocului comunitar.

Ucraina a furnizat autorităților europene identitățile a peste o jumătate de milion de soldați ruși, pe fondul temerilor crescânde că combatanții care se întorc de pe linia frontului ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității.

Însă, după aproape un an de muncă, țările UE au reușit să introducă mai puțin de 1% din aceste nume în Sistemul de Informații Schengen (SIS), pe care polițiștii de frontieră îl folosesc pentru a identifica persoanele cărora ar trebui să li se refuze intrarea.

Ucraina a compilat o bază de date cu soldații ruși identificați pe linia frontului și o distribuie sistematic Estoniei. Tallinn, la rândul său, transmite informațiile către țări precum Germania, Lituania, Polonia și Cehia.

În ultimele luni, oficialii din aceste țări au introdus cu meticulozitate numele în SIS, principala bază de date comună a UE pentru securitate, gestionarea frontierelor și aplicarea legii.

Polițiștii de frontieră îl consultă în mod curent atunci când verifică călătorii la frontierele externe, iar poliția îl poate folosi în scopuri de aplicare a legii.

Conceput inițial ca o măsură de securitate pentru a compensa eliminarea controalelor la frontierele interne din spațiul Schengen, sistemul s-a extins treptat pentru a acoperi o gamă mult mai largă de alerte de securitate și migrație.

Există, însă, un obstacol practic și juridic. SIS nu a fost conceput ca o listă de supraveghere masivă a personalului militar străin care nu a pus niciodată piciorul în Europa. Cadrul său juridic impune autorităților să stabilească motive specifice pentru fiecare alertă, inclusiv o evaluare individuală a amenințării pe care o reprezintă o persoană.

Prin urmare, țările care încearcă să țină la distanță combatanții ruși au fost nevoite să lucreze în cadrul unui sistem construit în jurul alertelor și deciziilor individuale, nu al unui mecanism general pentru semnalarea unor categorii întregi de cetățeni străini.

Evaluări individuale

Kievul distribuie de obicei informații care identifică soldații ruși și presupusa lor implicare în război, împreună cu detalii precum locația lor pe linia frontului. Acest lucru nu îndeplinește automat condițiile legale pentru o intrare în SIS.

În conformitate cu normele UE referitoare la semnalările SIS privind refuzul intrării și al șederii, autoritățile naționale trebuie să efectueze o evaluare individuală și să stabilească dacă prezența persoanei ar amenința ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională.

Asta înseamnă că autoritățile nu pot pur și simplu să încarce baza de date a Ucrainei în SIS. Acestea trebuie să colecteze și să evalueze informații suplimentare despre fiecare persoană, să stabilească temeiurile juridice și să ia o decizie oficială înainte de a emite o alertă. Procesul este lung și necesită multe resurse, în special pentru o bază de date cu sute de mii de nume.

Având în vedere numărul mare de victime în rândul trupelor ruse de pe linia frontului, este posibil ca unii dintre cei enumerați să fie deja morți. În ciuda acestor ineficiențe, autoritățile naționale nu au avut o opțiune mai bună.

„În această etapă, nu avem nimic mai bun de făcut decât să-i introducem pe acești oameni în SIS; este cel mai eficient sistem”, a declarat un diplomat UE pentru Euronews, menționând că atunci când un stat membru introduce un nume, alerta devine obligatorie pentru toate celelalte.

Nu este prima dată când autoritățile naționale se confruntă cu această problemă. Un caz foarte similar a apărut în cazul foștilor membri ISIS, dar aceștia erau câteva sute, nu sute de mii.

Interzicerea combatanților

Prin urmare, instituțiile și guvernele UE au petrecut ultimele luni discutând modalități tehnice de a interzice accesul pe teritoriul european al actualilor și foștilor combatanți ruși.

Problema a reprezentat un punct de blocaj în negocierile privind cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat în iulie, și a fost atenuată la insistențele Italiei și Franței.

Conform compromisului final, pachetul nu aplică direct interdicția privind combatanții, ci o condiționează de măsuri de punere în aplicare. Comisia lucrează la acestea și le-ar putea prezenta încă de la următorul Consiliu Afaceri Externe din 16 noiembrie.

Între timp, amenințările hibride ale Rusiei au devenit din ce în ce mai fizice. Cel mai important caz este tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig din august, pe care Berlinul a atribuit-o oficial Moscovei în septembrie.

Peisajul de securitate în schimbare

Episodul a schimbat percepțiile asupra amenințării rusești în întreaga Europă. Țările nordice și est-europene fac presiuni pentru restricționarea vizelor turistice pentru ruși, în timp ce state precum Italia, Franța și Spania le emit în număr mare.

La o reuniune ministerială informală de la începutul lunii septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că există un „sprijin larg” pentru continuarea interdicției vizelor turistice pentru soldații și veteranii de război ruși.

„În momentul în care spui că a fost Rusia, trebuie să reacționezi, altfel inviți la mai multe atacuri. Franța înțelege acest lucru și a acționat; acum doar Italia stă în cale”, a declarat un al doilea diplomat UE pentru Euronews, sub condiția anonimatului.

Deși poziția Franței pare să se fi schimbat, Italia rămâne sceptică, temându-se că serviciile sale consulare ar fi supraîncărcate în ceea ce privește identificarea foștilor combatanți ruși printre solicitanții de vize, precum și de potențiale provocări juridice.

Roma se confruntă însă cu un fapt stânjenitor: unul dintre principalii suspecți în tentativa de atac de la Leipzig a fost un cetățean belarus care a intrat în UE cu o viză turistică eliberată de consulatul italian din Minsk. Celălalt era un cetățean leton născut în Rusia.

Opoziția politică pare să cedeze treptat, dar problema rămâne tehnică și, mai ales, juridică. Oficialii UE se tem de o avalanșă de contestații în instanță, ceea ce face ca găsirea unei soluții solide să fie cu atât mai presantă.

Soluții tehnice

Delegația UE la Moscova a organizat inițial mai multe runde de consultări cu consulatele statelor membre cu privire la provocările operaționale. Însă procedurile consulare nu reprezintă principalul obstacol și se așteaptă ca măsurile să fie puse în aplicare relativ rapid.

Un document al Comisiei, publicat în timpul ultimelor negocieri privind sancțiunile și consultat de Euronews, a propus extinderea listei de documente justificative pe care rușii trebuie să le prezinte pentru o viză UE pentru a include și broșuri militare pentru bărbații de vârstă militară obligatorie.

Oficialii sunt, de asemenea, îngrijorați de ocolirea legii: autoritățile ruse ar putea falsifica sistematic broșurile sau chiar ar putea furniza identități complet false. Acesta este motivul pentru care anumite țări ale UE, precum Cehia, permit intrarea doar rușilor cu pașapoarte biometrice.

„Întrebarea nu este atât dacă vom răspunde sau nu, cât dacă măsura va fi solidă sau nu”, a declarat pentru Euronews un oficial UE cu cunoștințe directe despre situație. „Trebuie să punem în aplicare un sistem, dar trebuie să ne asigurăm și că acesta nu poate fi eludat.”

O soluție pe termen lung ar fi modificarea Codului Frontierelor Schengen, oferind statelor membre mai multă flexibilitate în gestionarea SIS și trecerea de la liste individuale la o nouă categorie care să includă persoanele despre care se crede că reprezintă o amenințare la adresa securității.

Aceasta ar putea fi însoțită de o revizuire a Codului vizelor, pe care Comisia urmează să o propună la începutul anului 2027, oferind UE competența de a adopta restricții coordonate privind anumite categorii de călători, inclusiv combatanții dintr-un stat agresor.

Restricții diplomatice

O altă chestiune se referă la limitări suplimentare privind mișcarea personalului diplomatic și consular rus, considerată și o problemă de securitate pe fondul escaladării atacurilor hibride.

Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni a restricționat deja mișcarea diplomaților ruși, obligându-i să notifice autoritățile dintr-un al doilea stat membru înainte de a călători sau a tranzita prin acesta.

Însă, deși notificarea prealabilă este obligatorie, un mecanism opțional care impune diplomaților să obțină o autorizație prealabilă a rămas în mare parte neutilizat.

În cadrul acestor inițiative, UE se confruntă cu aceeași provocare: găsirea unei soluții practice și solide din punct de vedere juridic, care să mențină o abordare europeană coordonată, oferind în același timp un răspuns ferm la amenințările hibride ale Rusiei.

Editor : Ș.R.