Secretul îmbătrânirii mai lente s-ar putea afla în intestine. Ce spun cercetătorii despre bacteriile care influențează vârsta biologică

Bacteriile care trăiesc în intestinele oamenilor ar putea oferi indicii importante despre viteza cu care îmbătrânește organismul, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Hawaii. Oamenii de știință au descoperit că anumite microorganisme intestinale sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă, în timp ce altele apar mai frecvent la persoanele al căror organism prezintă semne de îmbătrânire accelerată.

Cercetarea, publicată în revista științifică Scientific Reports, arată că diferențele dintre comunitățile de bacterii intestinale au fost asociate cu aproximativ 15% din variația ritmului de îmbătrânire biologică în rândul participanților, scrie Science Daily.

Descoperirea sugerează că microbiomul intestinal, format din numeroase microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv, ar putea juca un rol important în înțelegerea proceselor biologice asociate înaintării în vârstă.

Ce au descoperit cercetătorii după analizarea probelor de sânge și a bacteriilor intestinale

Pentru realizarea studiului, oamenii de știință de la University of Hawaiʻi at Mānoa au analizat probe de sânge și de materii fecale colectate de la 123 de adulți de vârste diferite.

Cercetătorii au identificat speciile de bacterii prezente în intestinele fiecărui participant și au comparat aceste informații cu indicatori moleculari din sânge, utilizați pentru estimarea vitezei de îmbătrânire a organismului.

Specialiștii au urmărit în special diferența dintre vârsta cronologică și îmbătrânirea biologică.

Vârsta cronologică reprezintă numărul anilor trăiți, în timp ce indicatorii îmbătrânirii biologice încearcă să surprindă ritmul în care se produc modificările moleculare asociate înaintării în vârstă.

Astfel, două persoane care au aceeași vârstă cronologică pot prezenta ritmuri diferite de îmbătrânire biologică.

Pentru evaluarea acestui proces, cercetătorii au utilizat inclusiv un indicator numit DunedinPACE, bazat pe modificări chimice ale ADN-ului, care estimează ritmul îmbătrânirii biologice.

Rezultatele au evidențiat o asociere semnificativă între compoziția microbiomului intestinal și acest indicator.

Două bacterii intestinale, asociate cu ritmuri diferite de îmbătrânire

Oamenii de știință au identificat mai multe specii bacteriene care prezentau legături importante cu ritmul îmbătrânirii biologice.

Una dintre acestea este Bifidobacterium adolescentis, care s-a numărat printre microorganismele asociate cel mai puternic cu o îmbătrânire biologică mai lentă.

În schimb, bacteria Succinivibrio dextrinosolvens a prezentat una dintre cele mai puternice asocieri cu un ritm accelerat de îmbătrânire.

Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate sugerează că anumite caracteristici ale comunităților bacteriene intestinale ar putea oferi informații despre modul în care îmbătrânește organismul.

Totuși, simpla prezență a unei bacterii nu demonstrează că aceasta încetinește sau accelerează în mod direct procesul de îmbătrânire.

Studiul a identificat asocieri statistice, nu relații de cauzalitate.

Alimentația și stilul de viață ar putea avea un rol important

Unul dintre aspectele care îi interesează pe cercetători este faptul că microbiomul intestinal poate suferi modificări ca urmare a alimentației, stilului de viață și expunerii la diferiți factori de mediu.

Spre deosebire de vârsta cronologică, ce nu poate fi modificată, compoziția comunităților de microorganisme intestinale se poate schimba de-a lungul vieții.

Braden P. Kunihiro, autorul principal al cercetării, a explicat că microbiomul intestinal reacționează la numeroși factori din viața cotidiană, ceea ce îl transformă într-un domeniu important de studiu pentru înțelegerea îmbătrânirii sănătoase.

Potrivit acestuia, rezultatele sugerează că microorganismele din intestine ar putea reflecta anumite caracteristici ale rezistenței biologice a organismului și ale procesului de îmbătrânire.

În viitor, aceste informații ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii personalizate pentru menținerea sănătății la vârste înaintate.

Cercetătorii nu au demonstrat însă că anumite alimente, suplimente sau probiotice pot modifica ritmul îmbătrânirii prin creșterea ori reducerea numărului bacteriilor identificate.

Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode personalizate de prevenție

Alika K. Maunakea, autorul senior al studiului și cercetător la John A. Burns School of Medicine din cadrul Universității din Hawaii, a explicat că rezultatele contribuie la înțelegerea relației dintre bacteriile intestinale și îmbătrânirea biologică.

Potrivit specialistului, tiparele microbiene au prezentat asocieri semnificative cu indicatorii moleculari ai îmbătrânirii, independent de vârsta cronologică a participanților.

Descoperirea ar putea deschide noi direcții de cercetare privind influența unor sisteme biologice modificabile asupra sănătății pe termen lung și a longevității.

În cadrul studiului au fost incluși și participanți nativi hawaiieni și din insulele Pacificului, populații care au fost mai puțin reprezentate în cercetările anterioare privind îmbătrânirea și microbiomul intestinal.

Cercetătorul Ruben Juarez, coautor al studiului, a explicat că includerea acestor populații poate contribui la o mai bună înțelegere a modului în care condițiile sociale și factorii de mediu influențează sănătatea biologică de-a lungul vieții.

Pot fi modificate bacteriile intestinale pentru a încetini îmbătrânirea?

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că este prea devreme pentru a concluziona că modificarea microbiomului intestinal ar putea încetini îmbătrânirea.

Studiul a fost realizat pe un număr relativ mic de participanți, iar datele nu permit stabilirea unei relații directe de cauzalitate.

De exemplu, faptul că o anumită bacterie este întâlnită mai frecvent la persoanele care prezintă un ritm mai lent de îmbătrânire nu înseamnă neapărat că bacteria respectivă produce acest efect.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă modificarea deliberată a microbiomului intestinal poate influența indicatorii îmbătrânirii biologice sau poate aduce beneficii reale asupra sănătății pe termen lung.

Specialiștii vor să înțeleagă mai bine mecanismele biologice implicate și să stabilească dacă anumite tipare bacteriene ar putea fi utilizate pentru identificarea persoanelor cu un risc mai mare de îmbătrânire accelerată.

Concluzia cercetătorilor este că microbiomul intestinal ar putea deveni un instrument important pentru studierea îmbătrânirii și dezvoltarea unor strategii de prevenție personalizate. Deocamdată, însă, nu există dovezi că modificarea anumitor bacterii intestinale poate prelungi viața oamenilor.

Editor : Sebastian Eduard