Cu un nivel de susținere pentru primirea refugiaților de 42% în rândul polonezilor, nemulțumirile istorice dintre Ucraina și Polonia par să pună în pericol o alianță crucială pentru securitatea Europei, scrie The Times.
Karolina Pikula stătea în mica grădină din spatele apartamentului ei de la parter, din Rzeszów, în sud-estul Poloniei. Însărcinată în nouă luni și cu o săptămână peste termen, își odihnea mâinile pe burtă în timp ce descria problemele cu care se confruntă țara ei.
„Avem atât de mulți ucraineni aici”, a spus ea. „Sunt o mulțime de restaurante, magazine, supermarketuri ucrainene și, nu știu, instructori de dans. Uneori te duci undeva și nici măcar nu mai auzi limba poloneză, pentru că locul e ocupat de ucraineni.”
Pikula este lidera filialei din Rzeszów a Confederației Coroanei Poloneze (KKP), un partid politic de extremă dreapta fondat în 2019 pe o platformă explicit naționalistă. Partidul se află în avangarda unui sentiment antiucrainean mic, dar în creștere, din Polonia, care a făcut viața din ce în ce mai dificilă pentru mulți refugiați care fug de războiul din țara lor.
Pikula și partidul ei militează pentru „de-ucrainizarea” Poloniei. KKP a cerut expulzarea bărbaților ucraineni și interzicerea primirii de noi refugiați, precum și construirea unui gard de 3 m înălțime la granița polono-ucraineană și retragerea multor prestații sociale, inclusiv a alocațiilor pentru copii.
Pentru mulți, acest tip de retorică marchează o schimbare surprinzătoare de atitudine într-o țară care și-a deschis porțile pentru vecinul său după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. În 2022, Polonia, care se învecinează cu Ucraina, a oferit un val de sprijin.
Polonia a acordat un sprijin financiar substanțial celor care fugeau de atacurile Rusiei, inclusiv ajutor social și protecție juridică. Institutul Economic Polonez (PEI) estimează că țara a cheltuit aproximativ 1% din PIB-ul său pentru asistența acordată refugiaților la începutul războiului.
Odată cu începerea luptelor, Polonia a fost prima țară care a trimis armament greu în Ucraina, inclusiv peste 350 de tancuri. De atunci, țara a livrat peste 250 de vehicule de luptă ale infanteriei, aproximativ 600 de vehicule blindate și numeroase avioane de luptă MiG-29. În total, guvernul polonez a cheltuit peste 4 miliarde de euro pe ajutorul militar acordat Ucrainei și a pledat pentru creșterea cheltuielilor de apărare ale tuturor țărilor europene pentru propriile forțe armate.
Sprijinul pentru Ucraina din partea societății civile a fost, de asemenea, ridicat. La începutul anului 2022, un sondaj realizat de CBOS, un institut de cercetare cu sediul la Varșovia, a arătat că 94% dintre polonezi susțineau primirea refugiaților. Până în iulie anul acesta, procentul a scăzut la 42%, marcând prima dată când opoziția a depășit sprijinul.
În prezent, există aproximativ 4,4 milioane de refugiați ucraineni stabiliți în Europa. Aproximativ un milion trăiesc în Polonia, iar doar Germania a primit mai mulți.
Sprijinul acordat Ucrainei va deveni un factor important în alegerile generale din Polonia, care vor avea loc anul viitor. Grzegosz Braun, liderul KKP, a declarat că Ucraina nu este un aliat, ci „un dușman al națiunii și statului polonez”. Sondajele recente plasează KKP pe locul al patrulea, cu aproximativ 9% din voturi, la cinci puncte în urma Confederației, un alt partid populist.
Se preconizează că Partidul Coaliției Civice, condus de prim-ministrul pro-european Donald Tusk, un susținător declarat al Ucrainei, va câștiga cele mai multe locuri, urmat îndeaproape de Partidul Lege și Justiție, de dreapta.
Anastasia Plakhtîi, o ucraineancă originară din Liov care locuiește în Rzeszow, a declarat că, în primele zile ale războiului, oamenii erau „foarte deschiși și dispuși să ajute” refugiații. Plakhtîi, medic stomatolog, a fugit de invazia rusă împreună cu fiica sa de trei ani, Orisia, în 2022 și s-a stabilit în Rzeszów, unde a înființat „Ukrainski DIM”, un centru de schimb cultural.
„Oamenii sunt încă prietenoși cu noi și astăzi, dar războiul durează de mulți ani”, a spus ea. „Oamenii sunt epuizați de această situație și vor să-și continue viața.”
Deși Plakhtîi nu a fost ea însăși victima abuzurilor, ea a spus că mulți dintre cei 3.000 de ucraineni care frecventează centrul ei au fost insultați în public. „Le strigă «plecați dracului înapoi în Ucraina», lucruri de genul acesta”, a spus ea.
În ultimul an, au fost semnalate numeroase cazuri mediatizate de atacuri violente asupra ucrainienilor comise de cetățeni polonezi, inclusiv un caz în care trei bărbați au fost filmați în timp ce agresau o ucraineancă de 20 de ani și pe partenerul ei, în vârstă de 21 de ani. Poliția poloneză a raportat în iulie că infracțiunile motivate de ură împotriva ucrainienilor au crescut cu 30% față de anul precedent.
Un muzician ucrainean de muzică disco, cunoscut sub numele de scenă Big Boss, care se bucură de o mare popularitate în Polonia, unde locuiește de mai bine de un deceniu, a declarat că localnicii l-au confruntat în repetate rânduri pe stradă. „Aproape 99% dintre polonezi sunt oameni minunați și foarte amabili”, a spus bărbatul în vârstă de 44 de ani. „Dar există 1% care sunt plini de ură și nu se comportă bine. Așa stau mereu lucrurile.”
Maria Șvardi, în vârstă de 45 de ani, o cântăreață nevăzătoare care cântă pe străzile din Rzeszów, a spus că i se spune în mod regulat să se întoarcă în Ucraina, în ciuda faptului că locuiește în Polonia de 14 ani. Ea nu dă importanță insultelor: „În fiecare țară există oameni proști.”
Unii ucraineni, însă, pleacă. Se estimează că zeci de mii de ucraineni au părăsit Polonia în acest an, potrivit datelor Eurostat.
Deși relația dintre cele două țări s-a răcit treptat de la valul de sprijin din 2022, catalizatorul unei deteriorări mai rapide a venit în luna mai, când președintele Zelenski a redenumit o unitate militară cu titlul onorific „Eroii UPA”.
Denumirea făcea referire la Armata Insurgentă Ucraineană, ai cărei soldați au dus un război de rezistență împotriva Uniunii Sovietice și sunt considerați, în special în vestul Ucrainei, un simbol al opoziției față de statul rus. Totuși, în Polonia, luptătorii UPA sunt cunoscuți pentru masacrele comise asupra civililor polonezi din regiunile de frontieră Volinia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, într-o încercare de a crea un stat ucrainean etnic omogen.
Istoricii polonezi estimează că peste 100.000 de civili au fost uciși în acel conflict, eveniment considerat pe scară largă drept un genocid în Polonia. La rândul lor, politicienii ucraineni subliniază faptul că Armata Națională Poloneză (AK) a ucis ulterior câteva sute de ucraineni în cadrul represaliilor.
Karol Nawrocki, președintele polonez de dreapta, a pretins scuze și i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb. Președintele ucrainean a refuzat până în prezent să-și ceară scuze sau să redenumească unitatea. El a prezentat un plan în cinci puncte, care include publicarea materialelor de arhivă referitoare la masacru, în încercarea de a atenua tensiunile diplomatice.
Vitalii Krupin, profesor de economie la Academia Poloneză de Științe, originar din Liov, în vestul Ucrainei, a afirmat că acesta a marcat începutul declinului relațiilor bilaterale. „Din perspectiva ucraineană, înțeleg acest lucru, dar această unitate anume a dus la moartea a atât de multe femei și copii, încât Polonia nu este pregătită să ierte și să uite”, a spus el.
Krupin a adăugat că au jucat un rol și factorii economici și culturali, inclusiv faptul că Polonia are puțină experiență anterioară în ceea ce privește imigrația. Doar 5% din populația țării este reprezentată de străini cu ședere legală, în mare parte din Ucraina, Belarus și Georgia.
„Există, de asemenea, o percepție conform căreia ucrainenii ar profita de pe urma economiei poloneze, dar au fost realizate modele care arată că beneficiile pe care le obțin ucrainenii din sistemul de securitate socială sunt, de fapt, mult mai mici decât impozitele plătite și contribuția la PIB.”
Dintre refugiații ucraineni din Polonia, 76% sunt angajați. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare, în sectorul alimentar și în transporturi, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite.
Lukasz Adamski, directorul Centrului Mieroszewski, un institut polonez finanțat din fonduri publice însărcinat cu construirea dialogului transfrontalier, a afirmat că este important să nu se exagereze această ruptură. „Observăm o răcire a atitudinilor reciproce, deși amploarea acestei schimbări nu este atât de mare pe cât ar putea sugera dezbaterea din mass-media. Cooperarea practică continuă, conștientizarea amenințării comune reprezentate de Rusia rămâne semnificativă, iar legăturile sociale strânse oferă o bază solidă pentru continuarea parteneriatului.”
Unii cetățeni polonezi și-au format însă deja o părere. Krystyna Fornal, în vârstă de 76 de ani, contabilă pensionară, a spus că i-a fost „foarte milă” de Ucraina la începutul războiului, dar că considera că generozitatea țării sale a mers prea departe.
„Locuiesc într-un bloc de apartamente în care jumătate dintre locatari sunt tineri ucraineni, iar aceștia nu sunt de treabă”, a spus ea. „Nu respectă cultura poloneză și fac mult zgomot până târziu în noapte. Nu sunt de treabă.”
Fornal a susținut că mulți dintre ucrainenii din Polonia sunt tineri suficient de înstăriți încât să poată scăpa de război, în timp ce bărbații mai săraci mor luptând, deși datele arată că majoritatea refugiaților sunt femei adulte și copii.
Pikula, politicianul din cadrul KKP, a declarat că partidul ei luptă pentru a evita o situație în care războiul să se termine și toți bărbații ucraineni să vină în Polonia pentru a se căsători cu femei poloneze.
Ea a spus: „Există prea multe privilegii pentru ucraineni în prezent. Vrem să ne simțim în siguranță, dar cum putem face asta când nu auzim propria noastră limbă și există bande de musulmani, ucraineni, hinduși sau orice altceva.”
Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe, a declarat pentru The Sunday Times în această lună că relațiile dintre Polonia și Ucraina „s-au normalizat după anumite tensiuni”, adăugând: „Sunt un susținător ferm al relațiilor noastre bilaterale și al legăturilor noastre de bună vecinătate.”
În ciuda tensiunilor, cele două țări au declarat public că iau în considerare o candidatură comună pentru Cupa Mondială FIFA din 2038.
Sîbiha a adăugat: „
Avem nevoie unii de ceilalți. Da, avem anumite probleme, probleme dificile, cu privire la care trebuie să menținem un dialog deschis. Cred că alianța noastră, între Ucraina și Polonia, va modela viitoarea arhitectură a securității europene.”
Source: Digi24 · Bogdan Enache
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira