Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, a apărut în fața camerelor de filmat alături de liderii celor două superputeri mondiale. Unul dintre aceștia, președintele american Donald Trump, l-a lăudat public, numindu-l „prietenul meu”. De asemenea, între întâlnirile cu cel puțin șapte lideri mondiali desfășurate pe parcursul a două zile, el a declarat că eforturile de a-i izola țara au eșuat, notează The New York Times.

Putin a ieșit învingător după întâlnirea de joi cu Trump și cu liderul chinez Xi Jinping, în cadrul unui summit desfășurat la Shenzhen, în China. Liderul rus a obținut un triumf simbolic în lupta sa de un sfert de secol pentru a restabili locul Rusiei ca mare putere în centrul afacerilor mondiale.

Apărând alături de Trump și de Xi, cei doi lideri care au contribuit cel mai mult la ieșirea sa din izolare de la invazia în Ucraina din 2022, Putin a demonstrat că poate fi acceptat de puterile care contează cel mai mult fără a face niciun compromis în privința războiului.

„Acest lucru pune capăt izolării pe care, cel puțin Occidentul, a încercat să i-o impună după invazia pe scară largă”, a declarat Angela Stent, expertă în Rusia și cercetătoare principală la American Enterprise Institute. „Iată-l. Se întâlnește cu Xi și cu Trump, așa că s-a terminat cu izolarea și sancțiunile”.

Întâlnirea trilaterală — prima de acest gen dintre cele trei țări — s-a rezumat în mare parte la un spectacol diplomatic care a ridicat Rusia peste nivelul său real. Rusia se află în urma atât a Statelor Unite, cât și a Chinei în ceea ce privește puterea economică, numărul de locuitori și majoritatea celorlalte indicatori importanți ai influenței.

Marea excepție, pe lângă suprafața terestră și anumite resurse naturale, o reprezintă armele nucleare. Rusia deține cel mai mare arsenal din lume, moștenit de la Uniunea Sovietică, iar liderul de la Kremlin s-a asigurat că acest lucru nu a trecut neobservat de niciunul dintre participanți.

Cu câteva ore înainte ca Putin să sosească la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific, bombardierele nucleare strategice rusești au aterizat în Vietnam pentru prima dată de la sfârșitul erei sovietice. În Shenzhen, un cunoscut comentator pro-Putin a fost filmat în timp ce se apropia cu uimire de ofițerul rus care purta „chegetul”, dispozitivul de comandă și control nuclear care îl însoțește pretutindeni pe liderul rus, și îl întreba: „Aceea este servieta nucleară, chiar aceea?”

Putin nu a mai participat personal la summitul anual al APEC de nouă ani. Evenimentul cu participare fizică a fost anulat între 2019 și 2021. Statele Unite, care au găzduit summitul în 2023, nu l-au invitat din cauza războiului din Ucraina, iar un mandat internațional de arestare emis împotriva sa în legătură cu transferul copiilor ucraineni în Rusia a complicat vizitele sale în Peru și Coreea de Sud în 2024 și 2025.

Însă joi, liderului rus i s-a acordat un loc pe o scenă cu covor roșu, alături de omologii săi american și chinez, chiar dacă acesta și-a intensificat războiul împotriva Ucrainei, ucigând un număr record de civili ucraineni și adoptând o atitudine intransigentă în fața eforturilor reînnoite ale administrației Trump de a pune capăt conflictului.

„Puncte de vedere similare”

În timpul întâlnirii și după aceea, liderul rus și Trump au criticat vehement Curtea Penală Internațională, care a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin. Trump a calificat instituția, pe care administrația sa a sancționat-o, drept o „organizație globalistă rebelă” scăpată de sub control.

În timp ce Rusia se bucura de fastul și splendoarea diplomatică, Ucraina oferise o revenire la realitate. Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea trilaterală, forțele ucrainene au lovit, pentru a treia oară într-o săptămână, podul care leagă Rusia de Crimeea, peninsula pe care Putin a anexat-o ilegal de la Ucraina în 2014.

Președinții americani din trecut s-au ferit să acorde legitimitate autocraților care se opuneau în mod activ intereselor SUA, însă Trump a acceptat să participe la summitul cu Putin fără a impune vreun angajament prealabil în ceea ce privește Ucraina.

Într-o conferință de presă ținută ulterior, Putin a afirmat că el și Trump împărtășesc o abordare comună cu privire la „valorile civilizației” și au „puncte de vedere similare”, făcând referire la o discuție recentă despre democrație.

„Ce este, de fapt, democrația? Ce reprezintă?”, a întrebat Putin. „Este oare ordinea liberală pe care anumite cercuri au urmărit-o și încă încearcă să o impună întregii lumi, modelată după propriul lor plan? Este aceasta democrație sau este o încercare liberală de a monopoliza puterea — de fapt, o dictatură liberală?”

Declarația oficială emisă de cei trei lideri mondiali în urma întâlnirii lor nu a făcut nicio referire la conflictul din Ucraina, deși Putin și Trump au discutat acest subiect în cadrul discuțiilor premergătoare summitului trilateral.

În cadrul conferinței de presă, Putin a declarat că, în urma atacurilor Ucrainei asupra podului din Crimeea, exclude orice armistițiu cu Kievul în ceea ce privește infrastructura maritimă sau energetică și că va aplica o ripostă dureroasă.

Oricum, nu existau prea multe indicii că s-ar fi pregătit astfel de încetări ale focului limitate. La negocierile de pace de săptămâna trecută de la Abu Dhabi, conduse de emisarii speciali ai lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, echipa de negociatori ruși a reiterat cererile intransigente formulate cu cinci ani în urmă.

Putin a declarat că, la insistența Statelor Unite, a invitat oficiali europeni la Moscova „pe cale diplomatică” pentru a afla poziția acestora și a decide dacă ar trebui incluși în discuții. Până în prezent, în negocieri au fost incluse doar Statele Unite, Rusia și Ucraina.

Ucraina și țările europene au afirmat în repetate rânduri că trebuie să fie implicate în orice discuții privind securitatea lor. Într-un interviu acordat NBC News înaintea summitului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că „țările mari cred întotdeauna că pot lua decizii cu privire la viitorul întregii lumi, dar aceasta este o greșeală imensă, fără îndoială”.

Trump și Putin par însă să împărtășească opinia că „există doar câțiva actori cu adevărat importanți” în afacerile mondiale care contează, a afirmat Stent, cercetătoare la American Enterprise Institute.

„Trump este, evident, un președinte cu totul diferit”, a spus ea. „Îi face plăcere să fie văzut alături de acești lideri autoritari. Nu este deloc interesat să fie văzut alături de aliații Americii, fie ei europeni sau asiatici”.

„Cei slabi sunt învinși”

Întrebat dacă summitul de joi a reprezentat o nouă Ialta — conferința din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în cadrul căreia Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin au decis soarta Europei de după război —, Putin a răspuns: „Ce a fost atât de greșit la Ialta?”

El a afirmat că Ialta a consfințit victoria asupra nazismului și a deschis calea către înființarea Organizației Națiunilor Unite, trecând însă cu vederea faptul că acele negocieri au creat condițiile necesare pentru ca milioane de europeni să ajungă în spatele Cortinei de Fier.

De ani de zile, unul dintre principalele motive de existență ale regimului lui Putin a fost acela de a inversa declinul puterii ruse care a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, pe care el a numit-o, într-o frază celebră, „cea mai mare catastrofă politică a secolului”.

„Ne-am arătat slabi, iar cei slabi sunt învinși”, a remarcat Putin într-un discurs din 2004, după un atac terorist la o școală din Beslan. Era cuprins de dezgust față de cât de vulnerabilă devenise Rusia și a pus în mișcare mecanismele necesare pentru a-și consolida controlul politic intern.

Putin considera pierderea puterii de către Moscova ca fiind umilitoare și jignitoare, fiind nemulțumit de modul în care era tratat de oficialii americani ca un lider de rang secund. Pe parcursul unei mari părți din anii ’90 și 2000, liderii americani nu considerau Moscova o forță de care să se țină seama sau de care să se teamă în afacerile internaționale.

De-a lungul anilor, liderul rus a ținut evidența jignirilor, devenind din ce în ce mai hotărât să pună capăt a ceea ce a numit de multă vreme „lumea unipolară” – termenul pe care l-a ales pentru a descrie o lume pe care o considera dominată în mod nedrept de Statele Unite. Această politică bazată pe resentimente i-a alimentat eforturile din ce în ce mai îndrăznețe și mai mortale de a restabili puterea Rusiei.

Chiar și după ce summitul de joi i-a conferit prestanța unui lider al unei superputeri, Putin și-a dedicat o parte din conferința de presă pentru a afirma că nu este responsabil pentru invadarea Ucrainei, aruncând vina asupra elitelor occidentale din trecut.

„Nu le-a păsat deloc de părerea noastră, pentru că erau convinși că nu mai era nimic de negociat cu Rusia. Trebuie pur și simplu să faci presiuni”, a declarat Putin în cadrul conferinței de presă de joi. „Ei bine, au dus această presiune până la punctul în care au izbucnit ostilitățile și războiul”.

Citește și:

Trump a sunat la reuniunea de la Berlin și a criticat noul ajutor de 70 de miliarde de euro pentru Kiev, scriu publicații occidentale

Întâlnirea Xi-Trump-Putin: ce dezvăluie limbajul lor corporal

Editor : A.M.G.

Source: Digi24 · Ana-Maria Gherghiță

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira