România riscă să rămână fără motorină în această iarnă. De ce rezervele pentru 90 de zile nu garantează aprovizionarea

România riscă să se confrunte cu o penurie de motorină în această iarnă, după ce prețul carburantului a crescut cu aproape 40% de la începutul anului și a ajuns la 10,90 lei pe litru, iar rezervele strategice, prezentate oficial ca suficiente pentru 90 de zile, nu garantează trei luni de aprovizionare la pompă, a avertizat compania de consultanță Frames într-o analiză publicată joi.

O eventuală întrerupere a aprovizionării ar putea avea consecințe rapide asupra economiei, în special asupra transporturilor de marfă, agriculturii și construcțiilor, sectoare care depind de motorină pentru desfășurarea activității. Potrivit consultanților, problemele de pe piața internațională, dependența României de importuri și dificultățile de accesare a rezervelor strategice cresc vulnerabilitatea țării în fața unei crize de aprovizionare.

Datele PretCarburant citate de Frames arată că și benzina s-a scumpit semnificativ în ultimele luni, până la un preț mediu de 10,10 lei pe litru, față de 7,67 lei în ianuarie, într-o benzinărie Petrom din București. În aceeași perioadă, motorina a urcat de la 7,89 lei la 10,90 lei pe litru, ceea ce înseamnă creșteri de aproximativ 32% pentru benzină și 38% pentru motorină.

Scumpirile s-au accentuat în a doua jumătate a anului. Numai din 30 iunie până la 22 octombrie, prețul motorinei a crescut cu 1,68 lei pe litru, respectiv 18,2%, în timp ce benzina s-a scumpit cu 1,44 lei, echivalentul a 16,6%.

„Faptul că motorina crește mai repede decât benzina nu este întâmplător: motorina este produsul cel mai afectat de criza globală și cel de care depind transportul de marfă, agricultura și construcțiile”, au explicat analiștii Frames.

De ce s-a scumpit motorina și cât ar putea dura criza

Creșterea prețurilor din România reflectă evoluțiile de pe piețele internaționale, afectate de conflictele din Orientul Mijlociu și de perturbarea rutelor de transport al petrolului. Blocarea Strâmtorii Ormuz a redus cantitatea de petrol disponibilă pe piață, în timp ce atacurile rebelilor houthi asupra infrastructurii Saudi Aramco și a navelor din regiune au amplificat presiunile asupra aprovizionării.

Pe 22 octombrie, petrolul Brent se tranzacționa la aproximativ 110 dolari pe baril, cu 58,5% peste nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iunie. Potrivit analizei Frames, Agenția Internațională a Energiei avertizează că deficitul mondial de motorină s-ar putea prelungi până în aceeași perioadă a anului viitor, ceea ce ar menține presiunea asupra prețurilor și a livrărilor.

„Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an. Motorina de 11 lei nu este un vârf din care vom coborî în câteva săptămâni, ci noua normalitate a iernii care vine. Iar întrebarea pentru România nu mai este doar cât plătim, ci dacă vom avea ce cumpăra”, a avertizat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce se află, de fapt, în rezervele strategice ale României

Ministerul Energiei a anunțat în repetate rânduri că România dispune de stocuri de urgență pentru 90 de zile. Calculul este însă raportat la importurile nete și nu reprezintă cantitatea de carburant care ar putea fi distribuită zilnic în benzinării, explică Frames.

Din totalul de aproximativ 2,04 milioane de tone de stocuri de urgență, peste jumătate, respectiv 1,08 milioane de tone sau 53%, reprezintă țiței și materii prime care trebuie mai întâi procesate în rafinării. Produsele finite însumează aproximativ 957.000 de tone, dintre care circa 511.000 de tone sunt motorină.

O altă vulnerabilitate este faptul că numai aproximativ jumătate din rezervele strategice se află fizic pe teritoriul României, restul fiind depozitate în alte state membre ale Uniunii Europene. În eventualitatea unei întreruperi majore a importurilor, aducerea acestor cantități în țară ar putea necesita timp suplimentar.

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, produsele petroliere finite depozitate în România pot ajunge la pompă în două până la șapte zile. În schimb, țițeiul aflat în țară necesită între șapte și 15 zile pentru procesare și distribuție, iar cel depozitat în străinătate ar putea deveni disponibil abia după 20-40 de zile.

Într-un scenariu sever de criză analizat de asociație, stocurile comerciale de motorină s-ar putea epuiza în aproximativ 40 de zile. Primele penurii regionale ar putea apărea încă de la începutul lunii decembrie, din cauza capacității limitate de transport feroviar și de depozitare, iar rezerva strategică de motorină s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027.

Aceste estimări reprezintă un test de stres, nu o prognoză oficială privind apariția unei penurii. Ele arată însă dificultățile care ar putea apărea dacă importurile ar fi întrerupte pentru o perioadă îndelungată.

De ce România este vulnerabilă la o întrerupere a importurilor

România produce aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței pe an și importă circa trei sferturi din necesarul său. Peste 60% din importurile recente proveneau din Kazahstan, prin conducta CPC și portul rusesc Novorossiisk, o rută care a fost afectată în luna iulie de atacuri cu drone asupra infrastructurii, ceea ce a dus la suspendarea temporară a livrărilor.

În cazul motorinei, dependența de importuri este și mai importantă, deoarece România consumă mai mult decât produce. Diferența este acoperită prin achiziții din Statele Unite, Kazahstan și regiunea Golfului, însă aceste transporturi depind de rute maritime lungi sau expuse conflictelor internaționale.

Costurile de transport și de asigurare au crescut, la fel ca alte cheltuieli asociate livrărilor, ceea ce pune presiune suplimentară asupra prețului final al carburantului.

O eventuală penurie ar putea afecta nu doar șoferii, ci și aprovizionarea magazinelor, transportul produselor agricole și funcționarea șantierelor, cu posibile consecințe asupra prețurilor plătite de consumatori.

Ce măsuri recomandă Frames pentru evitarea unei crize

În opinia consultanților, România are nevoie de un plan de aprovizionare pentru iarnă, care să includă contracte pe termen lung pentru importurile de țiței și motorină, cu furnizori din mai multe regiuni. O altă prioritate ar trebui să fie transferarea în țară a unei părți mai mari din stocurile strategice depozitate în alte state europene și verificarea cantităților disponibile efectiv în cazul unei urgențe.

Pentru limitarea efectelor scumpirilor, specialiștii propun sprijin financiar țintit pentru transportatori și fermieri, menținerea mecanismului de acciză dinamică și reducerea taxelor de-a lungul lanțului de aprovizionare, în locul unei plafonări generale a prețurilor. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027 este considerată un pas pozitiv, dar insuficient.

Frames recomandă și ca România să se alăture statelor care solicită Uniunii Europene o relaxare temporară a normelor care majorează costurile de rafinare.

„Statul trebuie să spună public, cu cifre verificabile, câtă motorină avem efectiv în țară și cât de repede o putem scoate din rezerve. Liniștirea populației cu formula «avem stocuri pentru 90 de zile» nu este o strategie. O penurie de motorină de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole și șantierele și ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente, exact când inflația a început din nou să crească”, a atras atenția Adrian Negrescu.

Editor : A.D.