România pregătește concesionarea a trei perimetre eoliene în Marea Neagră. Ce potențial au, potrivit ministrului Energiei

Programul de guvernare prevede concesionarea a trei perimetre din Marea Neagră pentru dezvoltarea unor proiecte eoliene offshore, cu o putere totală estimată la aproximativ 3.100 MW. Înaintea investițiilor trebuie clarificate condițiile concesiunilor și modul în care energia produsă va fi transportată la țărm, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.

Lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 664/2026, iar normele privind procedurile de concesionare, redevențele și taxele au fost stabilite prin HG nr. 688/2026.

Cel mai mare dintre cele trei perimetre are o capacitate estimată la 1.900 MW și o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați. Celelalte două ar putea avea câte 600 MW, pe suprafețe de 149, respectiv 168 de kilometri pătrați. Toate cele trei zone sunt considerate potrivite pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe.

„Programul de guvernare are în vedere trei perimetre, cu un potențial de aproximativ 3.100 MW. Drumul de la desemnarea unui perimetru la producție trece prin atribuirea concesiunii, măsurători de vânt și studii ale fundului mării, evaluarea impactului asupra mediului, proiectarea racordării și decizia de investiție”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Agerpres.

Ministrul a precizat că investitorii trebuie să cunoască din timp atât condițiile în care vor fi acordate concesiunile, cât și posibilitatea racordării viitoarelor capacități la rețeaua națională.

„Pentru investitor, două lucruri trebuie să fie clare de timpuriu: condițiile concesiunii și posibilitatea de a transporta la țărm energia produsă. Data unei proceduri sau a primei producții trebuie raportată la calendarul oficial al fiecărei etape”, a explicat acesta.

Investiții de peste 12 miliarde de lei în rețeaua electrică de transport

Integrarea viitoarelor capacități offshore și a altor proiecte regenerabile depinde de dezvoltarea rețelei electrice de transport. Planul Transelectrica pentru perioada 2026-2035, aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, prevede investiții de peste 12 miliarde de lei.

Programul include 117 lucrări, dintre care 25 de obiective noi, și urmărește modernizarea liniilor și stațiilor electrice existente, dezvoltarea rețelei de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconexiune, precum și digitalizarea infrastructurii.

„Investițiile urmăresc consolidarea siguranței și flexibilității Sistemului Electroenergetic Național, facilitarea integrării noilor capacități de producție și stocare, în special din surse regenerabile, și asigurarea transportului energiei electrice în condiții de siguranță și fiabilitate”, a precizat ministrul Energiei.

România negociază menținerea a patru grupuri pe cărbune

Dumitru Chisăliță s-a referit și la discuțiile cu Comisia Europeană privind menținerea în exploatare a unor grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia.

Comisia Europeană a deschis la 27 februarie o investigație aprofundată pentru a verifica dacă modificările propuse de România la planul de restructurare a companiei respectă normele europene privind ajutoarele de stat.

Planul revizuit prevede prelungirea restructurării până la sfârșitul anului 2029, pe fondul întârzierilor în realizarea noilor capacități de producție pe gaze și energie solară.

Programul de iarnă aprobat la 30 octombrie prevede continuarea demersurilor pentru menținerea în exploatare comercială a patru grupuri pe lignit: trei la Termocentrala Rovinari și unul la Turceni.

„Argumentul pe care îl susținem este necesarul de putere disponibilă la orele de vârf, până când capacitățile care le pot înlocui intră efectiv în funcțiune. În lipsa unei decizii favorabile, planificarea trebuie să respecte condițiile autorizate”, a afirmat Chisăliță.

În cazul în care discuțiile cu Executivul european nu se încheie cu o decizie favorabilă, siguranța sistemului va trebui asigurată prin capacitățile care pot funcționa legal și tehnic, rezervele disponibile, flexibilitatea consumului și schimburile de energie cu statele vecine.

„Pentru siguranța sistemului, soluția se construiește împreună cu operatorul de transport din capacitățile disponibile legal și tehnic, rezervele de sistem, flexibilitatea consumului și schimburile transfrontaliere. Contribuția fiecărei resurse trebuie evaluată în condiții reale de iarnă”, a transmis ministrul Energiei.

Editor : A.D.