Reconstrucția Ucrainei: Ce rol poate juca România în efortul european și cine va plăti factura uriașă?

Negocierile între ucraineni şi ruşi, coordonate de americani, au trecut de încă o rundă şi concluzille despre încheierea războiului nu există. Europenii discută între ei ca să aibă un reprezentant la masa discuţiilor. Între timp, războiul continuă. Iar pe măsură de distrugerile făcute de ruşi cresc, la fel se măreşte şi nota de plată pentru reconstrucţia Ucrainei. Iar întrebarea majoră este cine o achită? Primim răspunsuri de la Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, în emisiunea Pașaport diplomatic, realizată de Cristina Cileacu.

Cristina Cileacu: Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, reconstrucție, sectorul de afaceri și dezvoltare, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Ulrik Tilderston: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.

România, un vecin-cheie

România și Ucraina împart o graniță de peste 600 de kilometri, cea mai lungă pe care Ucraina o are cu un stat din Uniunea Europeană. Pe aici respiră economia ucraineană în vreme de război. Când porturile ucrainene sunt blocate, zeci de milioane de tone de cereale ies în lume prin Constanța și pe Dunăre. Același drum poate fi făcut în sens invers. Ciment, oțel, utilaje și echipamente energetice pot ajunge în Ucraina, la nevoie. Contează și energia: rețelele electrice sunt conectate, iar România poate livra curent când centralele ucrainene sunt lovite. Invers s-a întâmplat deja în vară, când am avut noi probleme. Pentru firmele românești, miza este o piață de sute de miliarde, o țară care are nevoie de reconstrucție, chiar lângă noi.

Cristina Cileacu: În jurul nostru, pe pereții acestui spațiu filmăm, scrie: Reconstruiți Ucraina. Dvs reprezentați Suedia în acest departament de reconstrucție a Ucrainei. Ce faceți în România?
Ulrik Tilderston: Suntem prieteni, suntem aliați, suntem parteneri și atât România, cât și Suedia fac multe pentru a sprijini Ucraina și Republica Moldova. În cazul Ucrainei, nu în ultimul rând cu reconstrucția, ceva care este deja și, desigur, va fi extins după război. Așa că sunt aici pentru a afla mai multe despre modul în care România lucrează pentru reconstrucția şi refacerea Ucrainei. Deja cooperăm îndeaproape în tot ceea ce are legătură cu Ucraina și Republica Moldova, dar cred că este mult potențial să lucrăm și mai strâns împreună. România este foarte bine plasată ca să aibă un rol central în reconstrucția Ucrainei, având în vedere locația geografică. Sunteți deja un hub în regiune, cunoștințele dvs. despre Ucraina. Așa că sunt aici să ascult, să învăț și să explorez posibilitățile pentru ca noi să lucrăm și mai strâns împreună în reconstrucția Ucrainei.

Nevoile Ucrainei și avantajele noastre

Lista de nevoi a Ucrainei este deja transformată în cifre. Cel mai greu lovite sunt locuințele, rețelele de transport și sistemul energetic. Doar deminarea și strângerea molozului ar înghiți aproape 28 de miliarde de dolari. În acest an, Kievul și-a fixat priorități de reconstrucție de peste 15 miliarde de dolari, însă la început de an avea acoperită numai o treime din sumă. Diferența trebuie adusă de partenerii externi și de investitorii privați. Iar aici contează toată Europa, pentru că tot ce este pe lista de necesități trebuie produs, depozitat și trimis cât mai aproape de frontiera ucraineană.

Cristina Cileacu: După cum spuneți, poziția României, precum și poziția Poloniei pe harta Europei, ne transformă în hub-uri naturale pentru acest imens efort de reconstrucție a Ucrainei. Dar care pot fi acele posibilități, vreau să spun, în mod practic pentru ca publicul să înțeleagă? Cum poate o țară ca România să anticipeze această nevoie și să ajute cu adevărat?
Ulrik Tilderston: Cred că tot ceea ce facem în sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să înceapă cu nevoile și prioritățile ucrainene, așa că ar trebui să îi întrebăm pe ei mai întâi cum pot țări precum România și Suedia să fie de ajutor cel mai bine. Cred că în cazul României, din nou, sunteți deja un hub foarte important pentru logistică, puteți fi un hub, sunt sigur, pentru energie și multe alte lucruri. În cazul Suediei, ne concentrăm deocamdată foarte, foarte mult pe sprijinirea Ucrainei în reconstruirea infrastructurii energetice. Acest lucru este în centrul atenției noastre în această parte despre care discutăm acum, de reconstrucție. De asemenea, îi sprijinim în reconstruirea sistemului de sănătate, simțim că, din nou, că este o nevoie și o prioritate ucraineană. Este un domeniu în care simțim că avem ceva cu care să contribuim. Suntem din ce în ce mai activi și în privința sprijinirii sectorului transporturilor, repararea și reconstruirea acestuia. Și lista continuă. Cred că este, de asemenea, important să subliniem că nu este vorba doar de noi, România și Suedia, care sprijinim Ucraina. Acest lucru este, de asemenea, foarte mult în interesul nostru, pentru că războiul rusesc de agresiune afectează situația de securitate din întreaga Europă și, într-o oarecare măsură, și la nivel global. Așadar acesta este lucrul corect pe care trebuie să-l facem. Este obligația noastră morală să îi susținem, dar este și despre propria noastră securitate. Și când vorbim despre reconstruirea Ucrainei, invadarea Ucrainei nu înseamnă să reconstruim țara așa cum a fost înainte de invazia rusă la scară largă. Este vorba despre construirea unei țări europene moderne și viitoare membru UE. Și la asta contribuie România, Suedia și alți parteneri. Deci, atunci când Ucraina și Republica Moldova vor adera la Uniunea Europeană, acest lucru va fi minunat, important și bun, nu doar pentru ei, ci și pentru noi. Deci, din mai multe motive, asta este exact ce trebuie să facem.

Încă o iarnă sub bombe

Iarna trecută, bombardamentele rusești au scos din funcțiune până la 80% din capacitatea Ucrainei de a produce electricitate, după estimările experților militari. Scenariul se repetă acum. La începutul lui noiembrie, într-un interval de numai 24 de ore, autoritățile de la Kiev au raportat peste 20 de lovituri asupra instalațiilor energetice, iar mai multe regiuni, inclusiv capitala, au rămas fără curent. Repunerea pe picioare a întregului sector ar costa peste 90 de miliarde de dolari. Suedia se numără printre marii finanțatori: a virat peste 386 de milioane de euro în fondul internațional din care Ucraina își cumpără generatoare, pompe de căldură și piese de schimb.

Cristina Cileacu: Ați menționat că Suedia este foarte implicată în reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei. Știm că este bombardată puternic de ruși, în fiecare zi. Întrebarea pe care o pun mulți oameni din România este cum să construim o țară care este în prezent atacată? Nu ar trebui să așteptăm mai întâi războiul să se încheie și apoi începem să reconstruim? Explicați acest proces, pentru că nu este clar pentru mulți oameni.
Ulrik Tilderston: După cum știți, zeci de milioane de ucraineni încă trăiesc în țara lor și nu pot aștepta să se termine războiul, ca să aibă electricitate, încălzire, alimentare cu apă, asistență medicală, educație și orice altceva de care avem cu toții nevoie. Deci reconstrucția are loc și trebuie să se întâmple deja acum. Cred că amploarea reconstrucției și refacerii va fi, desigur, și mai mare odată cu sfârșitul războiului. Dar trebuie să se întâmple deja acum. Și aveți dreptate, Rusia continuă să atace civilii și infrastructura civilă din Ucraina. Cred că cel mai important lucru pe care îl putem face pentru Ucraina este să oferim și mai mult sprijin militar, și cel puțin apărare aeriană, astfel încât să aibă șansa de a opri distrugerea Rusiei. De asemenea, au nevoie de finanțare și echipamente pentru a reconstrui infrastructura energetică, sistemele de transport, sistemele de sănătate și multe altele. Deci trebuie să facem ambele lucruri, sprijin militar și apoi non-militar, sprijin pentru reconstrucție sau refacere.

Pace fără Europa la masă?

Statele Unite și-au relansat eforturile de mediere între ruși și ucraineni. La început de septembrie, trimișii președintelui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au avut la Moscova o întrevedere de câteva ore cu Vladimir Putin, după care au ajuns, în premieră de la declanșarea invaziei, la Kiev. Nu s-a semnat nimic. Casa Albă vrea acum să readucă la aceeași masă trei părți: americanii, rușii și ucrainenii.Rusia a făcut tot posibilul să țină departe europenii de această schemă, iar liderul de la Kremlin i-a acuzat că sabotează înțelegerea, pentru că cer garanții de securitate mai ferme pentru Ucraina.Europa va fi însă prezentă la discuții.

Cristina Cileacu: În aceste zile când înregistrăm acest interviu, sunt din nou discuții despre negocierile dintre ucraineni și ruși, conduse de americani, pentru a încerca cumva să ajungă la un acord. Dacă acest acord se va întâmpla și Europa nu va fi la masă mai este fezabil pentru noi să plătim pentru reconstrucția Ucrainei?
Ulrik Tilderston: Întotdeauna spunem că nu ar trebui să fie discuții despre Ucraina fără Ucraina. Nu vor fi negocieri cu privire la securitatea europeană fără Europa. Vom sprijini orice inițiativă care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și care duce la o pace justă și durabilă, în conformitate cu dreptul internațional. Până acum nu am văzut multe sau niciun semn că Rusia este pregătită pentru discuții serioase despre o pace reală, care să fie dreaptă, care să dureze și care va fi în conformitate cu dreptul internațional. Sperăm, desigur, că se poate ajunge la un astfel de acord. Va trebui să vedem.

O notă de plată uriașă

Nota de plată a reconstrucției Ucrainei se umflă cu fiecare an de război. Calculul cel mai recent, făcut împreună de guvernul ucrainean și de instituțiile internaționale, ajunge la aproape 588 de miliarde de dolari pentru zece ani. Adică de aproape trei ori valoarea întregii economii ucrainene. Până acum, banii europeni au ținut în viață mai ales statul ucrainean. Uniunea a hotărât, în decembrie, să împrumute Kievului 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, sumă pe care o atrage de pe piețele financiare. Ideea de a apela la cele aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești blocate a fost abandonată, după ce Belgia, țara care păstrează grosul acestor fonduri, s-a opus.

Cristina Cileacu: De asemenea, suma estimată de bani necesară pentru reconstrucția Ucrainei, în special după război, este de peste 500 de miliarde de euro. În mod realist, câți bani poate pune de fapt Europa în spatele acestei reconstrucții?
Ulrik Tilderston: Trebuie să facem două lucruri deocamdată. Trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Rusiei atâta timp cât războiul lor de agresiune continuă. Sancțiunile funcționează și sunt importante pentru că dăunează economiei rusești. Este din ce în ce mai dificil pentru ei să-și finanțeze războiul de agresiune, acesta este un lucru. Celălalt lucru este creșterea sprijinului pentru Ucraina. Costul estimat pentru reconstrucție este ridicat, aveți absolută dreptate. Cred că asistența oficială din partea țărilor partenere precum România, Suedia și altele va rămâne foarte importantă pentru o perioadă lungă de timp, dar nu va fi suficientă pentru marea reconstrucție. Prietenii noștri ucraineni ne spun și aș fi de acord că reconstrucția, refacerea, până la urmă, trebuie să fie condusă de sectorul privat, sectorul de afaceri ucrainean împreună cu companiile românești, suedeze și alte companii europene și internaționale. Va fi nevoie de asistența noastră oficială, poate fi catalizator, poate fi folosită pentru a reduce riscurile pentru sectoarele private, poate fi folosită pentru a cofinanța investiții și proiecte, dar nu va reuși singură. Trebuie să lucrăm mână în mână cu sectoarele private din țările noastre și din Ucraina.

Teama de pace impusă

Spectrul unei păci dictate planează de un an asupra Kievului. În toamna lui 2025 a ieșit la iveală un proiect american cu 28 de puncte, la care ar fi contribuit și partea rusă, iar reacțiile au fost vehemente. Capitalele europene au pus pe masă propria variantă, iar după o rundă de discuții la Geneva, Washingtonul și Kievul au prezentat un text refăcut. Uniunea Europeană a rămas, totuși, cu un atu important. Banii Rusiei rămân înghețați cât timp Moscova nu achită despăgubiri de război, iar Ucraina nu are de rambursat creditul european până atunci. Necesarul de finanțare al țării, doar pentru 2026 și 2027, este estimat la 137 de miliarde de euro.

Cristina Cileacu: Cel mai rău scenariu în cazul Ucrainei este cel în care Ucraina va fi forțată să semneze un acord care nu este în avantajul său. În acest tip de situație, deoarece trebuie să luăm în considerare și cel mai rău scenariu, va ajuta Europa în continuare Ucraina să-și reconstruiască țara?
Ulrik Tilderston: Cred că obiectivul nostru principal ar trebui să fie să rămânem uniți, să rămânem calmi și să continuăm să sprijinim Ucraina chiar mai mult decât o facem acum și să continuăm să creștem presiunea asupra Rusiei. Cred că acesta este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a atinge obiectivul unei păci drepte și durabile în condițiile ucrainene, în condițiile dreptului internațional. Acesta ar trebui să fie punctul nostru de vedere.

Afaceri cu garanția statului

Stockholmul a pus la punct, pas cu pas, un sistem de protecție pentru companiile dispuse să lucreze cu Ucraina. De doi ani, firmele suedeze au la Kiev un birou comercial care le ghidează, iar agenția națională de credite de export le asigură livrările prin garanții speciale. Pentru despăgubirea unor eventuale pierderi, bugetul din acest an rezervă aproape 1,8 miliarde de coroane. În primăvară, fondul public de investiții al Suediei a deschis un program de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii care vor parteneri ucraineni. Un mecanism separat, cu un plafon de 500 de milioane de coroane, acoperă exporturile industriei de apărare.

Cristina Cileacu: Ce vă spun companiile suedeze în spatele ușilor închise, când le întrebați dacă sunt interesate să investească în Ucraina acum și, desigur, după ce războiul se va termina?
Ulrik Tilderston: Îmi petrec mult timp întâlnindu-mă cu companii suedeze și toate spun același lucru, indiferent dacă este o companie multinațională mare sau una mică. Ei consideră că relaționarea mai amplă cu Ucraina și cu timpul, în Ucraina, este pentru început lucrul corect de făcut, pentru că simt și înțeleg că au un rol foarte important de jucat în redresare, reconstrucție și refacere. Așa că mi-au spus că asta vor să facă, pentru că este corect. De asemenea, văd asta ca pe un lucru foarte inteligent de făcut. Și inteligent, pentru că sunt o mulțime de oportunități pentru companiile private deja de acum. După cum am vorbit, reconstrucția se întâmplă deja. Este multă finanțare internațională și finanțare ucraineană disponibilă. Și, desigur, își dau seama că dincolo de război, Ucraina este o piață de creștere mare și vrei să fii acolo. Și îmi mai spun, de asemenea, că vor să învețe de la partenerii ucraineni cum să își conducă operațiunile în perioade de criză sau de război în cel mai rău caz, și, de asemenea, să exploreze inovația ucraineană. Și după cum știți, Ucraina este lider mondial în inovare în mai multe sectoare: apărare și securitate, cu siguranță, dar și în alte sectoare. Deci, din mai multe motive, companiile suedeze sunt interesate. Multe dintre ele sunt deja acolo. Sperăm că vor veni mai multe. De asemenea, continuăm să lucrăm mult la creșterea comerțului bilateral în ambele direcții. De asemenea, îmi povestesc despre provocări și de aceea încercăm să lucrăm mână în mână cu sectorul privat, pentru a-l ajuta să atenueze riscurile și să depășească provocările și, prin urmare, facilităm pentru ele să facă ceea ce doresc și anume să se implice mai mult în Ucraina și alături de Ucraina. Așa că am dezvoltat un fel de cutie de instrumente cu diferite mecanisme care pot fi utile pentru sectorul nostru privat.

Șpăgi de 100 de milioane de dolari

Chiar sectorul energetic a dat cel mai răsunător dosar de corupție de când Volodimir Zelenski este președinte. Anchetatorii anticorupție ucraineni au făcut publică operațiunea "Midas", rezultatul a 15 luni de investigații și a peste o mie de ore de înregistrări. Potrivit acuzațiilor, un grup organizat le cerea furnizorilor companiei nucleare de stat Energoatom între 10 și 15% din valoarea contractelor, iar suma totală s-ar ridica la 100 de milioane de dolari. Un fost ministru al energiei a fost prins în februarie la frontieră, când voia să iasă din țară. Cu doar câteva luni înainte de izbucnirea scandalului, guvernanții încercaseră să subordoneze instituțiile anticorupție, dar au dat înapoi. Anul acesta, acestea au deschis 360 de dosare și au obținut 76 de condamnări.

Cristina Cileacu: Printre aceste provocări se numără și corupția, pentru că vedem, de când Rusia a început invazia pe scară largă, procurorii Ucrainei fac investigații împotriva propriilor autorități pentru cheltuirea banilor pe care îi primesc într-un mod foarte greșit. Și au profitat. Este aceasta o provocare și pentru companiile suedeze care investesc în reconstrucția Ucrainei?
Ulrik Tilderston: Acesta este cu siguranță ceva la care investitorii se uită atunci când iau în considerare dacă să intre pe o piață nouă sau nu. Care este starea statului de drept? Cum funcţionează sistemele anticorupţie şi altele? Aşadar, după cum ştiţi, Ucraina a făcut progrese imense în ceea ce priveşte reformele necesare pentru a deveni membru al UE şi aceasta include, nu în ultimul rând, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei. Este important ca această activitate să continue pentru că, din nou, reformele și mai multe reforme sunt cele care vor aduce Ucraina și Republica Moldova în UE. Aceleași reforme sunt cele care deblochează finanțarea oferită de UE și de alți parteneri internaționali, deoarece în toate acestea sunt condiții legate de progresul reformelor. Și aceleași reforme vor atrage mai multe investiții străine. Deci este important ca această muncă să continue.

Ce înseamnă Ucraina pentru noi

Ucraina înseamnă maim ult decât front și ruine. Este și o țară care vinde lumii programare și servicii digitale. În 2025, industria IT a încasat din exporturi 6,66 miliarde de dolari, primul an de creștere după doi de declin. Înseamnă peste 12% din tot ce exportă țara, iar înaintea ei se află doar sectorul agroalimentar. Principalul cumpărător: Statele Unite. Între timp, apropierea de Uniunea Europeană a trecut de la declarații la negocieri propriu-zise. Primul pachet de capitole a fost deschis în iunie, iar din octombrie se discută pe patru din cele șase mari domenii. Intrarea în Uniune nu este însă garantată: toate capitolele trebuie încheiate, iar la final este nevoie de acordul fiecărui stat membru.

Cristina Cileacu: Ce ne poate aduce Ucraina, să zicem, nouă celorlalți, pentru ca noi ceilalți să susținem cu adevărat această reconstrucție a Ucrainei?
Ulrik Tilderston: Aceasta este o întrebare foarte bună și cred că vorbim prea puțin despre asta, vorbim întotdeauna despre susținerea lor. Dar, așa cum am spus mai devreme, Ucraina aduce atât de multe la masă. Ucraina în UE, o Ucraina puternică în UE va face ca întreaga noastră uniune să fie mai sigură și din ce în ce mai competitivă. Putem vorbi despre multe exemple, dar, de exemplu, sectorul IT din Ucraina, foarte avansat. Și aceasta este, apropo, o zonă în care tranzacționăm mai mult. Companiile suedeze importă mai multe servicii IT din Ucraina. Ei au o populație foarte bine educată. Ei au, probabil, cele mai bune forțe de apărare din lume până acum. Deci, în general, Ucraina aduce multe la masă.

Editor : B. G.