Reactorul 1 de la Cernavodă va fi reconectat astăzi la Sistemul Energetic Național, după mai mult de trei luni de oprire

Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă urmează să fie reconectat vineri la Sistemul Energetic Național, după mai mult de trei luni în care a fost oprit din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Unitatea va readuce treptat în sistem o putere de aproximativ 700 MW, însă repornirea Reactorului 2 depinde de o creștere suplimentară și stabilă a nivelului apei, potrivit Nuclearelectrica. 

Manevrele necesare pornirii Unității 1 au început miercuri, 4 noiembrie, după ce specialiștii au stabilit că sunt îndeplinite condițiile minime pentru reluarea funcționării în siguranță. Nuclearelectrica a estimat resincronizarea reactorului cu Sistemul Energetic Național pentru vineri.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, după ce seceta prelungită a redus nivelul Dunării și cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august, din același motiv.

Pe durata opririi, cele două reactoare au fost menținute în stare sigură, fără riscuri pentru populație, angajați sau mediu. Situația a afectat însă producția de energie electrică a României, deoarece fiecare unitate are o putere de aproximativ 700 MW.

Citește și: EXCLUSIV Care sunt etapele repornirii Reactorului 1 de la Cernavodă și ce condiții sunt necesare pentru Unitatea 2. Anunțul Nuclearelectrica

Reactorul nu va ajunge imediat la puterea maximă

Reconectarea la rețea nu înseamnă că reactorul va începe să producă imediat la capacitate maximă. Pornirea unei unități nucleare este un proces gradual, în care sunt verificate sistemele de răcire, combustibilul, echipamentele cu funcții de securitate, turbina și generatorul.

După sincronizarea cu Sistemul Energetic Național, puterea reactorului este crescută în etape. La fiecare nivel sunt realizate teste și verificări, iar trecerea mai departe se face numai dacă sunt îndeplinite toate cerințele de securitate nucleară.

Potrivit calendarului tehnic estimativ, Unitatea 1 ar urma să-și crească progresiv puterea în zilele următoare și să ajungă la regimul normal de funcționare în cursul weekendului. Termenul poate fi ajustat în funcție de rezultatele verificărilor efectuate în timpul pornirii.

Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a afirmat că reconectarea unității este importantă pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, precizând că societatea lucrează împreună cu autoritățile la soluții pentru reducerea efectelor unor situații hidrologice similare.

De ce Unitatea 2 nu poate fi repornită în același timp

Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce va provoca o nouă scădere a nivelului din bazinul de aspirație al centralei. Din acest motiv, condițiile existente permit deocamdată pornirea unui singur reactor. Pentru Unitatea 2 este nevoie ca nivelul Dunării să continue să crească și să se mențină suficient de ridicat mai multe zile.

Datele hidrologice indică o creștere a nivelului Dunării la Cernavodă. Vineri, 6 noiembrie, cota era de minus 219 centimetri, cu cinci centimetri peste nivelul din ziua precedentă. Prognoza pentru următoarele șapte zile indică o creștere treptată până la minus 187 de centimetri.

Evoluția este favorabilă, dar nu permite automat repornirea Unității 2. Nuclearelectrica trebuie să se asigure că nivelul apei este suficient și se menține stabil inclusiv după pornirea Unității 1, care va utiliza volume mari de apă pentru răcire și va determina o scădere în bazinul de aspirație al centralei.

Compania a anunțat că este pregătită să înceapă procedurile pentru repornirea Reactorului 2 imediat ce vor fi îndeplinite condițiile tehnice și hidrologice. Procesul nu se poate face însă de pe o zi pe alta, deoarece presupune aceleași verificări și etape de creștere graduală a puterii.

Intrarea treptată în sistem a unei puteri de aproximativ 700 MW poate reduce necesarul de importuri, mai ales în orele de consum ridicat, și presiunea asupra prețurilor de pe piața angro. Efectul nu este însă automat și depinde de consum, producția hidro, eoliană și solară, disponibilitatea celorlalte centrale și prețurile din piețele europene cu care România este interconectată.

O eventuală reducere a prețurilor angro nu se transmite imediat și în aceeași proporție în toate facturile. Impactul asupra consumatorilor depinde de tipul contractului încheiat cu furnizorul, de perioada pentru care energia a fost cumpărată și de celelalte componente incluse în factura finală.

Cele două reactoare de la Cernavodă asigură, atunci când funcționează împreună, aproximativ 20% din necesarul național de electricitate. Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială în 1996, iar Unitatea 2 în 2007. Fiecare folosește tehnologie CANDU, uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire.

Editor : A.D.