Reacția dură a unui republican după ce Putin a pus o condiție privind NATO: „Negocierile sunt o farsă”

Preşedintele Comisiei pentru informaţii a Senatului SUA, republicanul Tom Cotton, a declarat că negocierile cu Rusia pentru încetarea războiului în Ucraina nu au sens, deoarece cererile Kremlinului ca NATO să-şi retragă trupele la poziţiile din 1997, despre care au scris pe surse The New York Times şi alte publicaţii, demonstrează că Putin nu are de fapt intenţia de a ajunge la un acord de pace.

„Retragerea ţărilor membre NATO din 'propriile lor' graniţe este o cerere absurdă din partea Rusiei. Putin a demonstrat încă o dată că nu este serios în privinţa unei păci negociate. În acest moment, continuarea discuţiilor nu este decât o farsă”, a scris senatorul republican pe X.

În opinia sa, Putin va accepta să oprească războiul doar atunci când va conştientiza că nu poate câştiga.

„Trebuie să ajutăm Ucraina să-i demonstreze acest lucru”, a adăugat Tom Cotton, potrivit News.ro.

Senatorul - care tocmai a câştigat un nou mandat de şanse ani, al treilea, în alegerile recente din 3 noiembrie, fiind reales în Arkansas - a comentat un articol din The New York Times (NYT) potrivit căruia, în timpul negocierilor de la Abu Dhabi pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei, Rusia a formulat din nou cererea ca NATO să-şi retragă trupele la poziţiile pe care Alianţa le ocupa în 1997.

Cererea repetă, practic cuvânt cu cuvânt, poziţia Moscovei pe care aceasta o formulase cu două luni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, la începutul anului 2022, când la Washington era în funcţie administraţia lui Joe Biden.

Moscova revine la condițiile enunțate înainte de invazia în Ucraina

Potrivit NYT, în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, ruşii au prezentat un document în care, printre altele, cereau ca NATO să-şi retragă trupele şi bazele la graniţele din 1997, precum şi să renunţe la extinderea în continuare a Alianţei şi la orice activitate militară în Europa de Est, în special în Ucraina.

Poziţia fermă a Moscovei a fost prezentată într-un document pe care oficialii ruşi l-au distribuit săptămâna aceasta, conform unei copii primite de The New York Times de la o persoană implicată în negocieri.

Documentul, a cărui autenticitate a fost confirmată de o altă persoană familiarizată cu desfăşurarea negocierilor, arată că liderul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, practic nu s-a abătut de la obiectivele sale principale după mai bine de 20 de luni de eforturi diplomatice ale administraţiei preşedintelui american Donald Trump.

Documentul reia şi alte cerinţe ale Rusiei din decembrie 2021 (atunci Rusia solicita deja retragerea NATO la poziţiile din 1997) – renunţarea la extinderea în continuare a Alianţei şi la „orice activitate militară” în Ucraina şi în alte regiuni, în special în Europa de Est, în Caucazul de Sud şi în Asia Centrală.

Rusia formuleaza condiții noi

În plus, Rusia doreşte ca Franţa şi Marea Britanie să renunţe la utilizarea armelor nucleare pentru apărarea altor ţări europene.

De asemenea, documentul menţionează încetarea ajutorului acordat Ucrainei.

În schimb, Federaţia Rusă este dispusă să aprobe aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar numai cu condiţia ca ucrainenii să nu participe la politica comună de apărare a blocului european.

După cum subliniază NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.

Acorduri bilaterale de securitate cu membri ai NATO

Recent, publicaţia britanică The Telegraph, citând surse din cercurile diplomatice, a scris că Rusia ar putea încerca să profite de o nouă rundă de negocieri de pace pentru a obţine concesii din partea NATO. În plus, pe fondul negocierilor privind încetarea războiului din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a propus ideea unei noi arhitecturi de securitate a Europei, care prevede încheierea unor acorduri bilaterale de neagresiune cu unele state membre ale NATO.

Pe de altă parte, sâmbătă, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Statele Unite i-au propus să cedeze teritorii în schimbul aderării Ucrainei la NATO, iar Kievul se află în negocieri privind garanţii de securitate „specifice” din partea Occidentului, liderul ucrainean asigurând că va solicita aprobarea compatrioţilor săi în cazul în care s-ar încheia un acord.

Transnistria și Găgăuzia în ecuațiile Moscovei?

Şi tabloidul german BILD a scris despre cereri care ar face parte dintr-una dintre propunerile Rusiei privind o „nouă ordine de securitate europeană”. Publicaţia subliniază însă că aceasta este doar una dintre numeroasele propuneri discutate prin canale neoficiale de negociere.

Potrivit acestor condiţii, ambiţiile Kremlinului se extind asupra mai multor ţări, nu numai asupra Ucrainei. Astfel, Finlanda ar trebui să părăsească NATO, iar Alianţei i s-ar interzice să menţină baze militare în Estonia, Letonia şi Lituania.

Mai mult, cererile s-ar referi inclusiv la Republica Moldova. Moscova reia ideea mai veche de transformare a ţării într-o federaţie care să includă Găgăuzia şi Transnistria. Aceste regiuni ar avea dreptul să organizeze referendumuri de independenţă în cazul în care Moldova ar adera la UE.

La schimb, Rusia propune retragerea armelor sale nucleare din Belarus, abţinerea de la desfăşurarea de rachete cu rază intermediară de acţiune în această ţară şi retragerea trupelor ruse din Transnistria, a scris BILD.

Editor : C.L.B.