Proteste violente în Franța: 135 de persoane au fost reținute. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanților

Poliția franceză a reținut 135 de persoane în timpul protestelor organizate sâmbătă în Franța, iar forțele de ordine au confiscat cuțite, măști de gaz, bastoane și alte obiecte considerate periculoase. Aproximativ 35.000 de manifestanți au fost înregistrați în întreaga țară până la ora locală 13:00, în timp ce poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de protestatari la Lyon. Autoritățile au mobilizat zeci de mii de polițiști și militari pentru al patrulea weekend consecutiv de manifestații, relatează BBC și The Guardian.

Potrivit ministrului francez de Interne, Laurent Nuñez, până la ora locală 13:00 fuseseră înregistrate 136 de manifestații în întreaga țară, față de 264 în același interval al sâmbetei precedente. Numărul participanților ajunsese la aproximativ 35.000, comparativ cu 60.000 în săptămâna anterioară, relatează BBC.

La Paris, mii de persoane au pornit pe traseul autorizat dintre Porte d’Italie și Porte de Vincennes. Manifestanții au afișat pancarte și au scandat lozinci împotriva poliției, a guvernului și a partidului de extremă dreapta Adunarea Națională.

Prefectura Poliției a transmis că situația din capitală era calmă și că forțele de ordine erau mobilizate atât la sol, cât și în aer, pentru a asigura desfășurarea marșului. Anterior, polițiștii au evacuat Place de la Bastille și le-au cerut persoanelor aflate în piață să se îndrepte către punctul de plecare al manifestației autorizate.

,

Gaze lacrimogene împotriva protestatarilor din Lyon

Poliția din Lyon, în sud-estul Franței, a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa aproximativ 150 de protestatari, după ce un grup de demonstranți a încercat pentru scurt timp să blocheze o stradă. Manifestațiile fuseseră interzise în zona respectivă, relatează The Guardian.

Un student în vârstă de 21 de ani, care a cerut să rămână anonim, a declarat pentru AFP că forțele de ordine intervin rapid pentru a împiedica formarea marșurilor de protest.

„Poliția este foarte mobilă… Vin și dispersează marșurile înainte ca acestea să se formeze”, a afirmat acesta.

Citește și: Frică în capitala Franței. Protestele îi determină pe parizieni să-și cumpere arme de autoapărare: „Poți fi luat prin surprindere”

Cuțite, măști de gaz și bastoane, confiscate de poliție la Paris

Înaintea manifestațiilor, poliția din Paris a desfășurat controale pentru a împiedica accesul în zonele de protest al persoanelor care ar putea provoca violențe.

Printre obiectele confiscate se numără un cuțit, mai multe măști de gaz, o cască, o polizor unghiular, bastoane și ochelari de protecție, potrivit BBC.

Prefectura Parisului a anunțat, într-o postare pe platforma X, că a organizat „controale masive pentru a descuraja pe cei care ar putea veni în capitală cu intenții rele”. Autoritățile au precizat că, în urma verificărilor, au fost efectuate și arestări.

Proteste împotriva extremei drepte la Orléans

Mii de persoane au manifestat la Orléans împotriva partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), în timp ce formațiunea organizează un congres de două zile, la care Marine Le Pen urmează să își lanseze oficial candidatura la președinția Franței, relatează The Guardian.

Marșul a fost organizat împotriva rasismului, fascismului și imperialismului și a reunit reprezentanți politici și sindicali, printre care Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis, și Sophie Binet, secretarul general al Confederației Generale a Muncii (CGT).

„Venim să le spunem față în față celor din extrema dreaptă că nu ne este frică”, a declarat Bally Bagayoko. Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora participanții ar fi huligani și a afirmat: „Nu suntem vandali, suntem apărători ai libertății”.

Primarul l-a criticat și pe președintele Emmanuel Macron, pe care l-a acuzat că nu a făcut suficient pentru a opri ascensiunea RN.

Sophie Binet și-a exprimat solidaritatea cu victimele unui atac cu motivație rasială comis la Trappes, în apropiere de Paris. Potrivit informațiilor prezentate de The Guardian, un bărbat de 26 de ani a murit, iar mai multe persoane, inclusiv o fetiță de 12 ani, au fost grav rănite.

„Rasismul și antisemitismul ucid”, a declarat lidera sindicală, care a calificat Adunarea Națională drept un pericol pentru democrație, Franța și muncitori.

Organizatorii manifestației de la Orléans au estimat participarea a 20.000-30.000 de persoane, în timp ce partidul lui Marine Le Pen speră să adune aproximativ 10.000 de simpatizanți. Autoritățile au mobilizat circa 3.000 de agenți pentru a preveni eventualele confruntări. Marșul a fost autorizat pe un traseu care ocolește centrul orașului, iar o altă adunare planificată pentru duminică a fost interzisă, potrivit The Guardian.

Citește și: Macron cere interzicerea protestelor în Franța, cu o singură excepție. Măsuri dure după violențele de săptămâna trecută

70.000 de polițiști și militari, mobilizați în toată Franța

Autoritățile franceze au desfășurat aproximativ 70.000 de polițiști și militari pentru a preveni repetarea violențelor din weekendul precedent. Potrivit Reuters, efectivele sunt cu 10.000 mai mari decât cele mobilizate la 17 octombrie, când manifestațiile împotriva costului vieții și deteriorării serviciilor publice au degenerat în unele dintre cele mai grave tulburări din ultimii ani.

La Paris, autoritățile au modificat traseul marșului autorizat, îndepărtându-l de centrul orașului, și au închis mai multe stații de metrou. În total, accesul la 24 de stații a fost afectat de restricțiile impuse în capitală, potrivit Associated Press.

Magazinele și-au protejat vitrinele cu panouri din lemn, iar mai multe muzee importante din Paris, inclusiv Luvru și Muzeul d’Orsay, au fost închise. Organizatorii târgului de artă contemporană Art Basel au anulat programul de weekend, din cauza riscului unor noi violențe, relatează Associated Press.

Autoritățile au impus interdicții pentru unele manifestații și restricții de circulație în mai multe orașe. Unele dintre aceste măsuri au fost contestate în instanță, iar judecătorii au anulat două interdicții în departamentul Bouches-du-Rhône, inclusiv la Marsilia, și la Limoges, unde primăria istorică a fost grav afectată de un incendiu în weekendul precedent.

Peste 3.000 de magazine, afectate de violențele din weekendul trecut

Protestele au început în urmă cu câteva săptămâni, după ce elevii au cerut investiții suplimentare în școli, reclamând lipsa profesorilor și a personalului, sălile de clasă supraaglomerate și clădirile degradate. Mișcarea s-a extins ulterior, atrăgând sindicaliști, angajați și membri ai mișcării „Vestele galbene”, pe fondul nemulțumirilor privind creșterea costului vieții și accesul la serviciile publice.

Participanții solicită mai mulți profesori, reparații în școli și universități, sprijin financiar suplimentar pentru studenți și înghețarea chiriilor în locuințele publice studențești, potrivit Associated Press.

La manifestațiile de sâmbăta trecută au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit bilanțului prezentat de BBC. O parte dintre proteste au degenerat în jafuri, incendieri și distrugeri. Peste 3.000 de magazine și alte afaceri au fost afectate în întreaga țară, potrivit Associated Press.

BBC relatează că, de la izbucnirea tulburărilor, peste 2.700 de persoane au fost arestate, iar ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a declarat că 217 dintre acestea au fost trimise la închisoare.

Citește și: Cum influențează Rusia și Iranul criza din Franța: dezinformare, agitatori și tăcerea lui Macron

Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit vineri cu reprezentanți ai elevilor, care au cerut măsuri concrete pentru îmbunătățirea condițiilor din sistemul de educație. Aceștia au declarat că vor continua protestele până când autoritățile vor anunța soluții clare, potrivit Associated Press.

În contextul escaladării violențelor, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut că poliția a pierdut controlul în unele orașe în weekendul precedent și s-a oferit să demisioneze. Emmanuel Macron a refuzat demisia, potrivit Associated Press.

Premierul Sébastien Lecornu a condamnat violențele și a afirmat că manifestațiile pașnice au locul lor în societate, însă incendiile, jafurile și atacurile nu pot fi tolerate, relatează Sky News.

Autoritățile încearcă acum să limiteze noi confruntări, în timp ce sindicatele și organizațiile studențești susțin că restricțiile impuse manifestațiilor riscă să afecteze dreptul la liberă exprimare.

Editor : Ana Petrescu