Povestea așa-ziselor „camere de tortură” din Kiev. Ce a dus la ciocnirile violente dintre ucraineni și forțele de ordine

Veștile despre așa numite „camere de tortură” din suburbiile Kievului au creat o situație fără precedent de la izbucnirea războiului. O mulțime de oameni s-a ciocnit cu poliția și cu membrii Gărzii Naționale, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente care au scos în evidență dificultățile Ucrainei în ceea ce privește recrutarea militară și moralul trupelor, relatează rferl.

Incidentul din 2 noiembrie a izbucnit după ce locuitorii din zonă au reacționat la zvonurile potrivit cărora câteva zeci de bărbați — unii dintre ei membri ai Gărzii Naționale — erau reținuți în subsolul unei case private.

Tensiunile s-au intensificat pe măsură ce mulțimea s-a adunat în fața casei, unii cerând să li se permită accesul înăuntru și strigând: „Oamenii sunt torturați”.

La un moment dat, mulțimea a scandat „Nenorociților”, a aruncat cu pietre și ouă într-un autobuz al poliției și a încercat să răstoarne vehiculul. Alții s-au urcat pe mașinile de poliție pentru a sparge luminile intermitente, în timp ce poliția de intervenție rapidă a pulverizat gaz lacrimogen.

Autoritățile polițienești din Kiev au emis un comunicat în care au precizat că au fost chemate de o echipă de ambulanță privată, care a afirmat că i se împiedica acordarea de îngrijiri medicale unei persoane neidentificate.

Totuși, această informație a fost contestată de unele agenții de știri ucrainene.

Reacția autorităților

Ministerul de Interne a declarat că o femeie care a participat la protest a încercat să-l ajute pe un bărbat, care se afla în absență neautorizată, să fugă din casă.

Ministrul de Interne, Ivan Vyhivskyi, a precizat că bărbatul era soțul femeii, care se afla și el în absență neautorizată, iar ea îl ascundea acasă. Ministerul nu a dezvăluit identitatea femeii.

În declarații acordate televiziunii ucrainene, Kyrylo Budanov, un consilier prezidențial de rang înalt care a ocupat anterior funcția de șef al agenției de informații militare, a sugerat existența unui complot mai amplu, nespecificat.

„Nu știu exact care a fost motivul”, a spus el. „Dar întrebarea este cine plătește pentru asta și de ce. Sau poate că motivul a fost cu totul altul – ceva îndreptat împotriva intereselor statului.”

Ministrul de Externe Andriy Sybiha a dat vina pe Rusia pentru incident, fără a furniza dovezi concrete, afirmând că „obiectivul Moscovei este de a amplifica problemele existente” în Ucraina.

„Deși aceste probleme trebuie într-adevăr rezolvate – o sarcină internă care rămâne în responsabilitatea noastră – nu există nicio îndoială că inamicul este forța motrice din spatele acestei provocări”, a scris Sybiha pe Facebook.

La fața locului, în seara zilei de 2 noiembrie, generalul-maior Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale, a declarat mulțimii că printre persoanele reținute în clădire se aflau membri ai Gărzii Naționale care se abătuseră de la unitate fără permisiune. Patru dintre soldați au semnalat probleme medicale nespecificate.

O unitate a Gărzii Naționale, cunoscută sub numele de Azov, a dat publicității un comunicat în care preciza că în clădire se aflau personal mobilizat și soldați „reținuți după ce au părăsit unitatea fără autorizație”.

Garda Națională a anunțat ulterior o anchetă internă, la fel ca și Biroul de Investigații al Statului, cea mai importantă agenție de anchetă a țării.

Probleme în recrutarea de noi soldați

Incidentul are loc în contextul în care oficialii militari și civili ucraineni continuă să se străduiască să mențină un flux constant de noi recruți pentru a lupta în războiul împotriva Rusiei, care a lansat o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022.

Pe tot parcursul războiului, Ucraina s-a confruntat cu probleme legate de personal și a întreprins mai multe reforme majore menite să simplifice procesul și să-l facă mai atractiv și mai profitabil pentru bărbații care semnează contracte.

Sistemul actual de asigurare a unui flux constant de recruți se bazează pe așa-numitele Centre teritoriale de recrutare și sprijin social. Aceste centre au sarcina nu numai de a recruta bărbați, ci și de a-i urmări pe cei care se sustrag de la serviciul militar obligatoriu.

Recrutorii recurg frecvent la o practică larg condamnată, numită „busificare”, în cadrul căreia oficialii se deplasează cu microbuze, căutând bărbați despre care se crede că se sustrag de la serviciul militar, reținându-i cu forța și transportându-i la centrele de recrutare.

Într-un caz notoriu, recrutorii au apărut la un concert din Kiev susținut de cea mai populară trupă rock din țară, distribuind somații.

O estimare parlamentară din 2024 indica faptul că existau 4,35 milioane de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani eligibili pentru serviciul militar, adică cei care nu erau scutiți de serviciul militar din motive familiale sau profesionale, care nu erau încă în serviciu, care nu erau invalizi și care nu locuiau sub ocupație rusă sau în străinătate.

Alte estimări indică un număr ușor mai mare, de aproximativ 5 milioane.

Se estimează că numărul victimelor din Ucraina – morți și răniți – depășește 500.000.

În schimb, numărul victimelor din Rusia este estimat la peste 1,5 milioane de morți și răniți, potrivit serviciilor de informații occidentale și estimărilor experților, o cifră uluitoare care reprezintă mai multe victime decât a suferit Moscova în total în toate războaiele pe care le-a purtat din 1945.

Rusia, care a avut mai mult succes în a-i convinge pe bărbați să se înroleze voluntar pentru a lupta în Ucraina, a avut experiențe similare la o scară mai mică, bărbații fiind forțați să semneze contracte.

Editor : A.R.