PNL, după decizia CEDO privind restanțele salariale ale magistraților: „Ilie Bolojan a avut dreptate”

PNL a transmis joi că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care au fost respinse plângerile unor magistrați români privind plata eșalonată a restanțelor salariale, confirmă poziția fostului premier Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind folosirea fondurilor publice.

Reacția liberalilor vine după ce un complet de șapte judecători ai CEDO a declarat inadmisibile, ca „vădit neîntemeiate”, cererile formulate în 2024 de magistrați români care au reclamat neplata integrală a unor drepturi salariale restante. În motivarea hotărârii, instanța europeană a ținut cont de dificultățile economice și bugetare ale României, precum și de măsurile adoptate de autorități pentru achitarea treptată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.

Într-un comunicat de presă, PNL susține că decizia confirmă argumentele fostului Executiv privind responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului în administrarea banilor publici și consideră că măsurile de eșalonare și reeşalonare a plăților au urmărit protejarea echilibrului bugetar.

„Partidul Național Liberal constată astfel justețea poziției precedentului Executiv și consideră că decizia CEDO întărește separația puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice. CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești”, se arată în comunicatul PNL.

Citește și: CEDO a dat câștig de cauză statului român și reclamă „impresia unui conflict de interese” în deciziile privind salariile magistraților

PNL invocă observațiile CEDO privind riscul conflictelor de interese

Un alt aspect evidențiat în hotărârea instanței europene privește situațiile în care judecătorii sunt chemați să se pronunțe asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia chiar ei. CEDO arată că asemenea împrejurări sunt susceptibile să genereze conflicte de interese, deoarece interesul patrimonial personal poate interfera cu exercitarea imparțială a funcției judiciare.

Liberalii consideră că această observație trebuie analizată de instituțiile din sistemul judiciar și că sunt necesare măsuri pentru prevenirea unor asemenea situații.

„CEDO a constatat astfel îndreptățirea deplină a Guvernului României de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului. Mai mult, CEDO atrage atenția asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistrații pronunță hotărâri care-i avantajează direct, privind drepturi salariale de care beneficiază ei înșiși. Este o observație foarte importantă, care trebuie analizată cu atenție și responsabilitate de instituțiile sistemului românesc de justiție și care trebuie să aibă consecințe practice pentru viitor, de eliminare a riscului conflictelor de interese”, susține formațiunea.

În motivarea hotărârii, Curtea Europeană face referire și la „circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare” pe care autoritățile române au fost nevoite să le gestioneze într-o perioadă economică dificilă.

„În acest context de criză economică acută și de durată și în ciuda resurselor financiare insuficiente, autoritățile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice”, se arată în motivarea CEDO.

Disputa dintre Guvernul Bolojan și Înalta Curte privind restanțele salariale

Conflictul dintre fostul Executiv și ÎCCJ a vizat fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a susținut că distribuirea resurselor bugetare ține de competența puterii executive și legislative, în timp ce Înalta Curte a solicitat asigurarea sumelor necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești.

În acest context, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Pe 7 octombrie, CCR a declarat sesizarea inadmisibilă, iar pe 15 octombrie, Înalta Curte a câștigat definitiv procesul privind asigurarea fondurilor pentru plata restanțelor salariale.

Hotărârea pronunțată joi de CEDO privește însă o procedură distinctă, referitoare la respectarea drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul eșalonării plăților. Aceasta nu anulează decizia definitivă a instanței române privind obligația de a asigura fondurile necesare achitării restanțelor.

În comunicatul său, PNL reafirmă importanța respectării hotărârilor judecătorești și a independenței justiției, dar susține că aceste principii trebuie aplicate alături de separația puterilor în stat și responsabilitatea gestionării finanțelor publice.

„Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, chiar și atunci când această poziție a generat un conflict cu conducerea ÎCCJ”, este concluzia partidului. 

Editor : A.D.