Pfizergate: Procurorii europeni au încă întrebări pentru Ursula von der Leyen. Ce spune Kovesi despre politicienii anchetați de EPPO

Pfizergate: Procurorii europeni au încă întrebări pentru Ursula von der Leyen. Ce spune Kovesi despre politicienii anchetați de EPPO

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a dat încă declarații în persoană în fața procurorilor europeni în dosarul Pfizergate, care vizează negocierile pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, relatează POLITICO. Într-un interviu acordat publicației la finalul mandatului său la conducerea Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi a vorbit despre dificultățile întâmpinate în anchetele care implică politicieni de rang înalt și a avertizat că „unii politicieni cred că sunt mai presus de lege”, refuzând însă să comenteze cazul șefei CE.

Ursula von der Leyen nu a dat încă o declarație în persoană în fața Parchetului European (EPPO), în cadrul anchetei privind achiziția vaccinurilor împotriva coronavirusului, potrivit unei persoane implicate în acest demers, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea discuta liber despre subiect.

În 2024, EPPO a preluat ancheta inițiată în Belgia privind presupuse fapte penale legate de negocierile dintre președinta Comisiei Europene și directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Procurorii investighează posibile fapte de „interferență în exercitarea funcțiilor publice, distrugere de mesaje SMS, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente judiciare consultate de POLITICO.

Solicitat să comenteze informația potrivit căreia von der Leyen nu a dat o declarație în dosarul cunoscut drept „Pfizergate”, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat: „Comisia a cooperat în mod demonstrabil și extins cu EPPO pentru clarificarea faptelor și evaluarea evenimentelor. Această cooperare s-a desfășurat întotdeauna în numele și cu sprijinul deplin al președintei. Președinta a fost întotdeauna și continuă să fie foarte cooperantă în a răspunde tuturor întrebărilor rămase deschise, în limitele atribuțiilor și disponibilității sale în calitate de președintă a Comisiei Europene.”

Într-un interviu acordat publicației, procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi, al cărei mandat de șapte ani se încheie la 31 octombrie, a declarat că s-a confruntat în repetate rânduri cu oficiali europeni care au refuzat să dea curs citațiilor emise de instituția pe care o conduce.

„Unii politicieni cred că sunt mai presus de lege”, a spus Kövesi. „Dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți. Nu mă feresc să vă spun că, mai ales atunci când în anchete sunt implicate persoane importante, fie politicieni de rang înalt, fie oameni bogați cu legături în clasa politică, întâmpinăm dificultăți în exercitarea atribuțiilor noastre”. Întrebată dacă Ursula von der Leyen se numără printre oficialii la care face referire, a refuzat să comenteze anchete specifice.

Kovesi, despre viitorul EPPO: „Mă tem că va fi distrus încetul cu încetul”

Parchetul European, înființat în 2017 și devenit operațional în 2021, are misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Kövesi a declarat că, în perioada în care a condus instituția, s-a confruntat cu atacuri repetate și încercări de subminare a activității acesteia.

„În timp ce mă pregătesc să-mi închei mandatul, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există acolo o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând». Din păcate, este adevărat”, a spus ea, făcând totodată aluzie la celebrul film Alien, regizat de Ridley Scott. „Mă îngrijorează că Parchetul European va fi distrus încetul cu încetul tocmai pentru că își face treaba.”

Kövesi a identificat trei factori principali care subminează activitatea instituției:

• subfinanțarea cronică,
• întârzierile în revizuirea cadrului său juridic,
• complexitatea structurii birocratice, care, potrivit acesteia, duce la „discuții nesfârșite despre cum să fie complicată viața procurorilor”.

Întrebată ce ar face diferit dacă ar putea să o ia de la capăt, procurorul-șef a răspuns că „ar face aceleași lucruri, dar poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul”. Ea a adăugat că cea mai mare provocare pentru succesorul său, procurorul german Andrés Ritter, va fi menținerea independenței și credibilității Parchetului European.

Grecia, cel mai flagrant caz de intimidare

Kövesi a declarat că, în timpul mandatului său, „cea mai flagrantă tentativă” de intimidare a procurorilor europeni a avut loc în Grecia, țară afectată anul trecut de un scandal privind fondurile agricole, care a dus la demisia unor miniștri și secretari de stat. Cazurile a patru parlamentari din partidul de guvernământ Noua Democrație sunt în prezent judecate în instanță. Toți cei patru pledează nevinovați.

În luna mai, EPPO a transmis Comisiei Europene o plângere oficială referitoare la măsurile luate de guvernul grec pentru a împiedica procurorii europeni să investigheze parlamentari din Grecia. Instituția a reclamat și refuzul Consiliului Judiciar Suprem al Greciei de a prelungi cu cinci ani mandatele procurorilor europeni delegați, așa cum solicitase EPPO.

Kövesi a avertizat că această situație ar putea duce la reducerea finanțărilor europene acordate Greciei, în temeiul articolului 16 din Regulamentul privind Parchetul European. Cooperarea dintre EPPO și guvernul grec a fost dificilă, premierul Kyriakos Mitsotakis sugerând că Parchetul European ar urmări o agendă politică și criticând ceea ce a numit „scurgeri selective de informații”.

„Tot acest scandal a fost creat pentru a acuza EPPO că face politică, în loc să se discute despre ceea ce s-a întâmplat în realitate”, a declarat Kövesi. „Unii politicieni vorbesc despre o justiție independentă și eficientă până când anchetele îi vizează pe ei sau se apropie de cercul lor de apropiați. În acel moment, procurorii devin abuzivi, au o agendă politică și nu mai sunt necesari”.

Unii oficiali ai guvernului grec au sugerat că Grecia ar putea pur și simplu să se retragă din Parchetul European, însă Kövesi a afirmat că acest lucru este „aproape imposibil”.

Procurorul-șef european și-a exprimat îngrijorarea și în privința efectelor restricțiilor bugetare asupra activității EPPO în alte state membre. Instituția își organizează în prezent activitatea în Ungaria, care a devenit oficial stat participant la Parchetul European în august 2026. Kövesi este însă sceptică în privința șanselor de succes.

„Am explicat exact de ce avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus jumătate din bugetul necesar”, a declarat ea și a avertizat că „este în joc credibilitatea” EPPO în țări precum Polonia, unde „așteptările au fost uriașe”, dar instituția nu a reușit să își îndeplinească promisiunile.

Parchetul European investighează, de asemenea, presupusa utilizare abuzivă a peste patru milioane de euro de către grupul Identitate și Democrație, o fostă formațiune politică din Parlamentul European, ale cărei datorii ar putea ajunge să fie achitate de grupul Patrioți pentru Europa.

Din acesta din urmă face parte și partidul francez de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, considerată favorită înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din 2027. „Dacă îi cereți Parchetului European să se abțină și să nu facă nimic pentru că în Europa au loc alegeri, atunci nu vom mai lucra deloc”, a concluzionat Kövesi.

Editor : M.I.